Cetățeanul italian a acționat în judecată COMVEX dar și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța pentru anularea hotărârii de majorare de capital și pentru că nu a avut succes în niciuna dintre spețe a făcut plângere la DIICOT și a invocat săvârșirea mai multor fapte precum: infracțiuni de utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate, infracțiuni de divulgare ilegală a informațiilor privilegiate, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, constituirea a unui grup infracțional organizat. DIIICOT a clasat cazul. De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară a considerat că majorarea de capital s-a derulat respectând legea. Totodată, European Securities and Markets Authority (ESMA) a considerat că nu trebuie pornită nicio anchetă.

ASF și ESMA n-au constatat nicio problemă

Majorarea de capital COMVEX a avut loc în septembrie 2016. Începând cu luna mai 2017, Raimondo de Rubeis a înțeles să acționeze în mod constant împotriva intereselor COMVEX și, implicit, ale acționarilor companiei, se arată într-o scrisoare pe care Viorel Panait, președintele Consiliului de Administrație COMVEX, a transmis-o în data de 31 august 2018, către Mircea Ursache, vicepreședinte executiv ASF, Sectorul Instrumentelor și Investițiilor Financiare. Majorarea de capital definitivată în anul 2016 a avut ca unic obiect de dezvoltare a unui proiect capital pentru viitorul COMVEX, respectiv a unei noi capacități de operare de mărfuri. Această dezvoltare, având ca obiect un terminal de cereale de peste 200.000 tone, a fost inclusă în Master Planul de transport al României, una dintre componente fiind susținută în Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și beneficiind de garanția Statului Român, acordată prin Eximbank. Proiectul terminalului de cereale reprezintă o soluție eficientă pentru maximizarea beneficiilor acționarilor subscrisei, atât pe termen mediu, cât și pe termen lung. Conduita acționarului de Rubeis a întârziat finalizarea Proiectului și a pus în pericol atât interesele acționarilor societății, cât și credibilitatea pieței de capital românești, în ansamblul său. Până la momentul respectiv, toate acțiunile lui de Rubeis (în număr de peste 30) au fost câștigate de către Comvex, după cum poate fi confirmat și din informațiile publice existente (…) Pentru a avea tabloul complet al unei conduite șicanatorii și periculoase, trebuie să adăugăm și comunicările prin diverse canale media, prin care acționarul Raimondo de Rubio a diseminat informații false sau care puteau induce în eroare investitorii”, se arată în scrisoarea amintită.

Investiția de care vorbește Viorel Panait este terminalul de cereale din Portul Constanța, pentru care compania a plătit 56 milioane de euro. Cerealele produse în România ajung în acest terminal și cu ajutorul unor vapoare de mare capacitate ajung în aproape toate colțurile lumii, contribuind astfel la creșterea exporturilor românești și la atenuarea deficitului balanței comerciale.

În răspunsul pe care Mirca Ursache l-a dat directorului Viorel Panait, se arată că ASF a aprobat prospectul aferente operațiunii de majorare de capital aprobate în AGEA Comvex din data de 20.09.2016 și a analizat sesizările ulterioare ale lui Raimond de Rubeis, nefiind identificate încălcări ale prevederilor legale incidente.

Și ESMA a admis că totul a fost legal și că nu se impune vreo anchetă. ”Facem referire la plângerea împotriva unei potențiale neîndepliniri a atribuțiilor legale în legătură cu alegații de utilizarea abuzivă a unor informații privilegiate și manipulare a pieții din partea ASF ce ar fi avut loc în contextul majorării de capital a COMVEX din septembrie 2016, plângere ce a fost primită de ESMA la începutul acestui an (2018, n.r.) și despre care ați fost informată prin scrisoarea din data de 3 iulie 2018 (ESMA45-318-1887). În acest sens, dorim să vă mulțumim pentru răspunsul prompt și cooperare și să vă informăm că, după o evaluare preliminară a faptelor, Președintele ESMA a luat hotărârea că nu trebuie pornită nicio anchetă conform Articolului 17 al Regulamentului ESMA în această chestiune. Acest dosar este considerat acum închis”, a arătat într-un răspuns oficial Mar Huertas, consilier juridic, Echipa Executare Departament Juridic, Convergență și Executare European Securities and Markets Authority (ESMA).

Înfrângeri pe bandă rulantă în dreptul lui de Rubeis

Raimondo de Rubeis și-a încercat norocul și în instanță Tribunalul Constanța, Curtea de Apel Constanța dar și Înalta Curte de Casației au dat câștig de cauză COMVEX. El a încercat anularea hotărârii acționarilor de majorare a capitalului invocând tot felul de argumente în acest sens doar că de multe ori nu a respectat prevederile legale privind derularea unor procese, precum obligația de a plăti taxa de timbru. La 20 septembrie 2017, Tribunalul Constanța a anulat ca netimbrată cererea de intervenție formulată de Raimondo de Rubeis. În data de 2 noiembrie 2017, Curtea de Apel Constanța admite excepția netrimbrării apelului. Anulează apelul promovat de apelanta-invervenientă Raimond de Rubeis, în contradictoriu cu intimata-petentă COMVEX și intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța ca netrimbrat. Sentința este definitivă.

Prin sentința civilă nr 1232/26.07.2017 s-a respins ca nefondată cererea de intervenție formulată de intervenientul Raimondo de Rubeis, în cererea de înregistrare în Registrul Comerțului nr. 38004 din data de 08.05.2017 a ORC de pe lângă Tribunalul Constanța, și s-a admis cererea de înregistrare în registrul comerțului nr. 38004 din data 08.05.2017 a ORC de pe lângă Tribunalul Constanța formulată de către petenta COMVEX și s-a dispus înregistrarea în registrul comerțului a Hotărârii AGEA nr. 266 din 27.04.2017 a COMVEX și a actului constitutiv actualizat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intervenienta Raimondo de Rubeis, care a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică, invocând prevederile art. 466 și următoarele Cod. Proc. Civilă. Prin rezoluția judecătorului din data de 21.09.2017, s-a dispus citarea apelantei cu mențiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de lei. Pentru termenul de judecată stabilit la data de 02.11.2017, instanța a dispus citarea apelantei petente cu mențiunea de a timbra apelul cu taxa judiciară de timbru de în sumă de 100 lei. .Verificând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că deși apelanta a fost citată cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru mai sus precizată (conform dovezii de citare de la filele 33 și 36 din dosar), aceasta nu s-a conformat dispozițiilor legale și nu a depus taxa de timbru până la termenul judecată stabilit. Potrivit OUG 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege. Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează potrivit OUG 80/2013.

În data de 6 decembrie 2017, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat apelul – litigiu cu profesioniști – promovat de apelantul intervievent Raimondo de Rubeis, în contradictoriu cu intimata reclamantă COMVEX. Decizia a fost definitivă.

Hotărârea AGOA nr. 274/27.04.2017 a societății Comvex, a cărei înregistrare s-a solicitat prin cererea de mențiuni și care vizează descărcarea de gestiune a administratorilor societății pentru activitatea aferentă anului 2016, îndeplinește condițiile formale de menționare în registrul comerțului, motivele invocate de intervenient nefiind de natură a paraliza o astfel de cerere, se spune în documentul Curții de Apel.

Tribunalul Constanța a respins în data de 22 decembrie 2017 acțiunea formulată de reclamantul Raimondo de Rubeis în contradictoriu cu pârâta COMVEX ca neîntemeiată. Cetățeanul italian s-a plâns Curții că nu a aflat de decizia de majorare de capital, însă instanța l-a contrazis. Reclamantul nu a făcut dovada, conform instanței, că în acest interval 27.03.2017-27.04.2017 nu a putut accesa site-ul societății ori că informațiile ar fi fost postate după ședința AGEA și AGOA din 27.04.2017. Înscrisurile depuse de acesta vizând imposibilitatea accesării unui site datează din data de 14.11.2017, deci după data de 27.04.2017 și pe parcursul soluționării prezentei acțiuni ori obligația de informare a acționarilor trebuia realizată în cele 30 de zile anterioare ședinței și până la data ținerii ședinței, deci până la data de 27.04.2017. De asemenea, contrar afirmațiilor reclamantului din concluziile scrise din data de 20.12.2017, s-a constatat că în printscreen-ul din data de 27.03.2017 (fila 149, vol. II) se menționează la capitolul ”documente depuse la dispoziția acționarilor” că alături de actul constitutiv se aflau și situațiile financiare pe anul 2016, raportul de gestiune al administratorilor, raportul auditorului și proiect de buget venituri și cheltuieli. Având în vedere că pârâta a făcut dovada publicării documentelor prevăzute de Legea 31/1990 și din Regulamentul ASF nr. 6/2009, instanța a constatat că a fost respectat dreptul la informare al acționarilor astfel că nu a existat vreo încălcare a dispozițiilor legale menționate de reclamant. Față de aceste considerente, instanța a constatat că niciunul din motivele de nulitate invocate de reclamant nu sunt întemeiate astfel că va respinge acțiunea acestuia ca nefondată în totalitate, respectiv atât în principal cât și în subsidiar.

Curtea de Apel Constanța a respins în data de 11 ianuarie 2018 ca nefondat apelul – litigiu cu profesioniști – promovat de apelantul intervenient Raimondo de Rubeis, în contradictoriu cu intimata reclamantă COMVEX și intimatul pârât Oficiul Registrului Comerțului (ORC) de pe lângă Tribunalul Constanța. Sentința a fost definitivă. Prin cererea de intervenție, apelantul invoca nelegalitate Hotărârii AGEA nr 267/27.04.2017 din perspectiva conținutului acesteia – astfel, se arăta că aceasta a fost adoptată în considerarea unor prevederi legale abrogate. Ori, așa cum a arătat prima instanță, aspectele pe care le cercetează într-o cerere de înregistrare a depunerii unei Hotărâri (și nu înregistrarea modificării ce a fost dispusă prin hotărâre) sunt unele pur formale și vizează în principal cvorumul, competența, dacă cererea este însoțită de documentele cerute de lege. Toate acestea nu au fost criticate prin cererea de intervenție pentru ca să fie aplicabile prevederile art. 531 C.pr.civ. Astfel, în mod corect prima instanță a constat că, în raport de conținutul cererii principale, cererea de intervenție care critica conținutul Hotărârii AGEA nr. nr 267/27.04.2017 nu a fost o măsură să o transforme într-o cerere cu caracter contencios, arată Curtea.

În 15 ianuarie 2018, Curtea de Apel Constanța a mai respins un apel. ”În ceea ce privește nelegalitatea hotărârii AGOA, care deși nu mai este reiterată ca motiv distinct de apel, este susținută în cerere, reținem că motivele de nulitate invederate nu pot fi valorificate în prezentul cadru procesual, ci în fața judecătorului învestit cu acțiunea în anulare a hotărârii, care de altfel s-a și pronunțat în cauză. Curtea va respinge apelul ca nefondat”, se arată în documentele Curții.

Două zile mai târziu, Raimondo de Rubeis s-a mai trezit cu un refuz.

La fel s-a întâmplat și la finele lunii ianuarie 2018.

Curtea de Apel Constanța a anulat, la 1 februarie, a anulat ca netrimbrat apelul formulat de Raimondo de Rubeis în contradictoriu cu COMVEX. Decizia a fost definitivă.

În data de 14 februarie 2018, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat apelul – litigiu cu profesioniști – promovat de apelantul intervenient Raimondo de Rubeis, în contradictoriu cu intimata reclamantă COMVEX și intimatul pârât Oficiul Registrului Comerțului (ORC) de pe lângă Tribunalul Constanța. Hotărârea AGOA nr. 268/27.04.2017 a societăţii Comvex SA a îndeplinit condiţiile formale de menţionare în registrul comerţului, motivele invocate de intervenient nefiind de natură a paraliza o astfel de cerere, a arătat Curtea.

O nouă respingere a venit în 26 februarie 2018. Prin OUG 116/2009 nu s-a creat o procedură paralelă cu cea prevăzută de Legea 31/1990, prin care instanța să poată constatat nelegalitatea unei hotărâri AGA, drept pentru care nu se poate pronunța nici cu privire la pretinsa cauză ilicită a Hotărârii AGOA, care impune în mod evident, un control al conținutului acestei hotărâri și a contextului în care a fost aprobată. Deci, obiecțiunile formulate în cadrul cererii de intervenței nu sunt de natură a transforma procedura necontencioasă într-o procedură contencioasă, întrucât, criticile nu sunt efectiv împotriva obiectului cererii de depunere și/sau menționare acte, ci împotriva legalității hotărârii AGOA care pot fi valorificate în cadrul unei acțiuni privind anularea acesteia. Nu orice cerere de intervenție în cadrul unei proceduri necontencioase poate fi de natură să imprime un caracter contencios acțiunii. În atare situație, rezultă că prima instanță în conformitate cu art. 531 C.pr.civ. a reținut corect faptul că cererea de intervenție principală, în raport cu obiectul său nu prezintă un caracter contencios. Pentru acest considerente, în baza art. 480 C.pr.civ. va respinge apelul ca nefondat, se spunea în decizia Curții de Apel.

De Rubeis știa de decizia de majorare de capital

Curtea de Apel Constanța a respins în 13 septembrie 2018 un nou apel al lui Raimondo de Rubeis. ”În mod judicios a respins instanța de fond și motivul de nulitate privind nelegalitatea convocării de către CA, reținând că din procesul verbal al ședinței membrilor CA rezultă că au fost prezenți toți cei 5 membri și că au semnat toți administratorii inclusiv reclamantul, aspect relevant, de natură a înlătura, în opinia Curții, susținerile privind necunoașterea documentelor ședinței. Nu pot fi reținute afirmațiile privind lipsa unei manifestări conștiente de poziție a apelantului reclamant și pretinsa profitare de încrederea avută în Președintele Consiliului de Administrație, reclamantul invocându-și în acest fel propria turpitudine în îndeplinirea atribuțiilor de membru al Consiliului de Administrație. De asemenea, în mod corect a reținut instanța de fond că Hotărârea CA nr. 1/23.03.2017 nu poate fi analizată sub aspectul legalității acesteia conform dispozițiilor art. 114 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, nici în mod direct, nici indirect, sub forma solicitată de apelantul reclamant, odată cu analiza valabilității procedurii de convocare a adunărilor generale contestate în prezenta cauză, ci doar că a existat o hotărâre de convocare a AGEA și AGOA, precum și conținutul acestei convocări, sub acest aspect fiind respectate dispozițiile legale ale Legii 31/1990.

Nici critici privind netemeinicia reținerilor instanței de fond privind respectarea dreptului de informare ale asociaților nu sunt fondate; intimata a făcut dovada cu înscrisurile depuse la dosar că a fost menționat în convocatorul publicat în Monitorul Oficial nr. 1009/27.03.2017 că începând cu data de 27.03.2017 documentele pot fi consultate și obținute de acționarii Comvex de la sediul societății sau de pe website-ul www.comvex.ro. Din analiza printscreen-urilor rezultă că această obligație de a pune la dispoziția acționarilor documentele menționate a fost respectată, întrucât pe acesta se aflau fișiere referitoare la actul constitutiv, situații financiare pentru anul 2016, raport de gestiune administrator pentru anul 2016, raport auditor financiar pentru anul 2016, propunere buget venituri și cheltuieli pentru anul 2016, proiect de hotărâri pentru punctele de pe ordinea de zi pentru AGEA și AGOA în limba română și limba engleză. Se poate într-adevăr aplica prezumția că pe toată perioada de 30 de zile anterioară datei ședinței AGEA și AGOA, respectiv 27.03.2017-27.04.2017, documentele au fost puse la dispoziția acționarilor atât pe pagina de internet cât și la sediul societății, iar inexistența la data ținerii ședinței din 27.04.2017 unei pagini de internet nu reprezintă un motiv de nulitate. Reclamantul nu a făcut dovada că în intervalul de 30 de zile nu a putut accesa site-ul societății, ci a arătat că nu a putut accesa site-ul în date de 14.11.2017, deci după data de 29.04.2017 și pe parcursul soluționării prezentei acțiuni, aspect nerelevant în cauză”, se arată în decizia Curții de Apel. 

Succes la Înalta Curte

Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat în data de 4 noiembrie 2020 că hotărârea de majorare a capitalului a fost legală.

”Deși contractul de mandat al administratoruli este revocabil, prin chiar natura și esența sa, dat fiind caracterul ad nutum al actului juridic dublat pe principiul ce guvernează funcționarea unei societăți – affectio societatis – principiul dreptului de acces la o instanță îi dă administratorului revocat dreptul de a sesiza instanța judecătorească, însă nu pentru a fi reintegrat în funcție, chiar și în ipoteza în care revocarea s-a făcut fără justă cauză, ci, în acest din urmă caz, pentru a solicita despăgubiri, întrucât revocarea fără justă cauză dă naștere răspunderii mandatului potrivit art. 2032 Cod Civil. Prin urmare, toate susținerile recurentului-reclamant dezvoltate în cadrul acestui motiv de recurs care evidențiază idee că în lipsa motivării decizia AGA de revocare a sa din funcție, motivele invocate de inimat-pârâtă și reținute de instanțele de fond, fie nu existau la data adoptării hotărârii AGA nr. 282, fie nu pot fi considerate ca motive de revocare, ceea ce dovedește per se, că revocarea s-a făcut fără o justă cauză, nu pot fi primite de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât justa cauză vizează exclusiv răspunderea societății din cadrul acțiunii în dezdăunare promovată de administrator în condițiile legii 31/1990 privind societățile, coroborat cu art. 2032 Cod Civil. Fiind un element a cărui absență atrage răspunderea societății față de administratorul revocat sub forma plății unor daune interese, justa cauză trebuie dovedită în fața instanței de judecată prin administrarea oricăror mijloace de probe admise de lege, neputând fi însuși motivul de revocare din funcție atâta timp cât revocarea administratorilor este posibil oricând și independent de vreo culpă din partea persoanelor revocate. Aceasta este rațiunea pentru care nemenționarea motivelor de revocare în chiar conținutul hotărârii de revocare nu reprezintă în sine un argument că revocarea administratorului s-a făcut fără justă cauză, cum greșit susținute recurentul-reclamant, actul revocării fiind de cele mai multe ori independent de culpa administratorului în îndeplinirea obligațiilor sale legale sau contractuale, motivele revocării vizând dispariția încrederii asociaților în persoana administratorului desemnat. Întrucât justa cauză vizează exclusiv răspunderea societății în cadrul acțiunii în dezdăunare promovară de administratorul revocat, iar nu motivul însuși de revocare din funcție”, se arată în decizia Înaltei Curți.

De Rubeis, respins de DIICOT

Pentru că nu a avut succes în instanță, Raimondo de Rubeis a făcut plângere la DIICOT. Analizând faptele, procurorii anti-Mafia au clasat dosarul.

 

La data de 31 august 2018, a fost înregistrat la DIICOT – Structura Centrală dosarul privind sesizarea formulată de cetățeanul italian Raimondo de Rubeis vizând modalitatea de preluare a controlului societății COMVEX Constanța, de la societatea Solidmet SRL, de către numiții Dan Ioan Drăgoi și Viorel Panait, prin intermediul soțiilor lor, Anca Mihaela Drăgoi și Nicola Ruxandra Ioana Nicola, printr-o serie de mijloace aparent legale, respectiv majorarea capitalului social. Prin ordonanța din 4 septembrie 2018 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate, faptă prevăzută în legea 24/2017 republicată privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață.

Ulterior, la data de 15 octombrie 2020, Raimondo de Rubeis a formulat din nou plângere cu privire la modalitatea considerată frauduloasă de preluare a controlului asupra societății COMVEX Constanța, solicitând efectuarea de cercetări față de numiții Drăgoi Dan Ion, Panait Viorel, Drăgoi Anca Mihaela și Nicola Ruxandra Ioana, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate, precum și a infracțiunilor de divulgare ilegală a informațiilor privilegiate, delapidare cu consecințe deosebit de grave, prevăzut de art, 295 C.p., spălare a banilor, constituirea a unui grup infracțional organizat, infracțiuni cu privire la care ordonanța nr. 2775/D/P/2018 din data de 15 februarie 2021 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem.

Prin sesizările formulate, a fost prezentată următoarea situație de fapt:

COMVEX este o societate pe acțiuni, admisă la tranzacționarea pe piața ATS AeRO a Bursei de Valori București. Președintele Consiliului de Administrație și director general al societății este Panait Viorel, iar calitatea de administrator al societății este deținută de Drăgoi Dan Ion, ambii fiind în același timp acționari ai societății. Raimondo de Rubeis deține calitatea de acționar COMVEX, atât direct, cât și prin intermediul societății Solidmet SRL, societate care acționar majoritar al COMVEX. La data de 20.06.2016, structura acționariatului era, conform Depozitarului Central:

  • Solidmet SRL București -53,2421%
  • Expert Placement Services Limited loc. Road Town VGB – 28,1302%
  • Alți acționari minoritari – 8,6278%

Modalitatea concretă în care Solidmet SRL, Raimondo de Rubeis, Drăgoi Dan Ion și Panait Viorel participau la capitalul social al Comvex era următoarea:

  • Drăgoi Dan Ion deține calitatea de administrator unic al Solidmet și împreună cu Raimondo de Rubeis și Panait Viorel dețin calitatea de acționari indirecți ai societății
  • Acțiunile sunt deținut în cote procentuale egale prin intermediul societății Davira LTD Elveția, care deține 100% din capitalul social al Befstras Holding Limited, persoană juridică cipriotă, care deține 45% din capitalul social al Bulk Project, iar restul de 55% este deținut de Idu Corneliu prin intermediul societăților Boraz AG, Octogon Shiping & Services SRL. La rândul ei, Bulk Project deține 100% din capitalul social al Solidmet.

În cadrul adunării din data de 17.08.2016 , CA al Comvex a hotărât să convoace AGA la data de 19.09.2015 pentru a decide majorarea de capital. În sesizarea sa, Raimondo de Rubeis a reclamat faptul că nu a fost încunoștiințat despre această adunare și ca s-a profitat de imposibilitatea lui de a se prezenta, deoarece în perioada 07-15.08.2016 a fost plecat în Australia, aterizând în București în noaptea de 15/16 august și având nevoie de acomodare la fusul orar. La data de 18.08.2016 a fost publicat pe website-ul operatorului de piață Convocatorul AGA pentru 19/20.09.2016 prin care acționarii societății și investitorii interesați au fost informați despre majorarea de capital și condițiile acestuia.

La data de 19.09.2016 a avut loc prima convocarea a AGA Comvex care nu a întrunit cvorumul necesar fiind amânată pentru a doua zi, ocazie cu care s-a aprobat majorarea capitalului social al COMVEX, prim emisiunea de noi acțiuni care urmau să fie oferite spre subscriere, cu scopul declarat de atrage lichiditățile necesare strategiei pe termen lung a societății prin implementarea unui program investițional.

Raimondo de Rubeis, în susținerea celor sesizate, a expus modul în care a fost organizată majorarea de capital și care ar fi creat premisele preluării în mod facil al controlului societății de către numitele Anca Mihaela Dărgoi și Ruxandra Ioana Nicola, bazat pe obținerea unor informații în virtutea relației de căsătorie cu numiții Drăgoi Dan Ion, respectiv Panait Viorel, caracteristicile majorării de capital evidențiate în acest fiind următoarele: urma să se desfășoare în două etape, în cadrul procedurii puteau participa doar acționarii Comvex existenți la data de 05.10.2016, capitalul social urma să crească cu peste 100%, ceea ce ar fi creat premisele stabilirii unui preț/acțiuni cu mult sub prețul de piață din acea perioadă.

De Rubeis a susținut că Dan Ion Drăgoi și Viorel Panat au constituit un grup infracțional organizat, care prin majorarea de capital, au avut ca unic scop plasarea celor două soții în poziția de acționari majoritari pentru a obține controlul asupra Comvex. Astfel, cu patru zile și respectiv o zi înainte de AGEA din data de 20.09.2016, Nicolae Ruxandra Ioana și Drăgoi Anca Mihaela au achiziționat fiecare câte 40 de acțiuni, dobândind calitatea de acționare în cadrul COMVEX. Solidmet deținea la acel moment 63% din capitalul social al COMVEX și cu toate că a aprobat majorarea de capital prin adminstratorul acesteia, Drăgoi Dan Ion, nu a subscris în cadrul procedurii în exercitarea dreptului de preferință, nici în prima și nici în a doua perioadă de subscriere, pentru a-și păstra cota de participare. Astfel, lipsa oricărei intenții de a subscrie este, conform sesizării, voința exclusivă a lui Drăgoi Dan Ion, acesta urmărind pierderea controlului asupra COMVEX de către Solidmet prin scăderea cotei de participare la capitalul social, de la peste 60% la aproximativ 30%.

Conform Depozitarului Central SA, structura acționariatului COMVEX ulterior încheierii perioadei de subscriere era următoarea:

  • Solidmet SRL București – 30,6877%
  • Expert Placement Services Limited loc. Road Town VGB – 28,1189%
  • Nicola Ruxandra Ioana – 17,5879%
  • Drăgoi Anca Mihaela – 17,5879%
  • Alți acționari minoritari – 6,0178%.

Cea de-a doua perioadă de subscriere a avut loc în perioada 16.12-8.12. 2016, s-a desfășurat la sediul reprezentanței Raiffeisen – Agenția Floreasca City. Conform sesizării lui Raimondo de Rubeis, Nicola Ruxandra Ioan și Drăgoi Anca Mihaela, care au devenit împreună acționare majoritare ale COMVEX, nu s-au prezentat personal pentru a realiza subscrierea în conformitate cu cele stabilite prin Hotărârea AGEA din data de 20.09.2016, subscrierea realizând-o soții acestora, iar negocierile purtate cu Raiffaisen Bank nu i-au fost aduse la cunoștință.

Instanța a constatat că faptele sesizate de către Raimondo de Rubeis nu constituie fapte prevăzute de legea penală, întrucât nu se încadrează în normele de incriminare privind utilizarea sau divulgarea abuzivă a informațiilor privilegiate, nefiind îndeplinită cerința esențială privind caracterul privilegiat al informațiilor în cauză. Prin urmare, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii acestor infracțiuni. De asemenea, a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de delapidare, și nu a descoperit indicii referitor la infracțiunea de spălare a banilor și nici indicii care să confirme săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.