Anul în curs se dovedește a fi puțin favorabil monedei naționale în raport cu euro, după o scădere moderată a leului în primele cinci luni ale anului. Din fericire, deși trendul este de scădere, deprecierea se face în pași mici.
Cursul de schimb euro/leu, cel la care ne raportăm aproape toate tranzacțiile (de la cele de servicii până la imobile și autovehicule) a pornit de la începutul anului către o depreciere a monedei naționale. Chiar dacă între 4,5175 lei/euro, cât era cursul la începutul anului și 4,5636 lei/euro cât era la 30 mai, este o diferență de doar puțin peste 1%, este important semnalul pe care evoluția cursului de schimb îl oferă.
Iar trendul este de depreciere pentru leu, direcție întărită în ultima perioadă de mai multe declarații ale oficilialilor sau analiștilor. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a declarat că o întărire a monedei naționale ar fi nesustenabilă pe viitor, ceea ce înseamnă că nu vom asista la o modificare de curs în perioada următoare. „România nu este mare exportatoare de bunuri de capital, dar pentru bunurile pe care le exportăm, câmpul nostru de competitivitate este redus. Dacă la acest lucru adăugăm și presiunile viitoare ale majorărilor salariale, atunci vedeți încă o dată de ce am simțit nevoie să transmitem acest mesaj“, spune Mugur Isărescu.
Scădere pentru dolar și franc
Mai exact, avem nevoie de un leu mai slab pentru a susține exporturile, dar și pentru a crea ceva inflație prin importuri mai scumpe, inflație care ar putea eroda și din majorările salariale (neoficializate încă), dar care ar putea destabiliza economia la nivel macro. Putem spune fără a greși că asistăm la o decizie monetară clasică, prin care BNR încearcă să reducă efectele negative ale unor decizii politice luate fără a calcula în amănunt perturbațiile posibile pe termen mediu și lung. De altfel, este de așteptat ca majorarea PIB de 5,7% din primul trimestru, conform primelor estimări, să atragă scumpiri ale produselor importate și, implicit, o depreciere a leului, ca urmare a faptului că majorarea economică vine aproape exclusiv din consum. Deși consumul nu a fost susținut de creditarea bancară decât parțial, cererea în creștere atrage scumpiri.
Problema cea mai mare este cât de mult va scădea leul în raport cu euro în perioada următoare. Membrii CFA România anticipează majoritar un curs mediu de 4,6 lei/euro în următoarele 12 luni și „este de remarcat că 73% dintre analiști anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni“. Pentru orizontul de șase luni, cursul mediu anticipat este de 4,55 lei/euro, ceea ce ar însemna că nu ar trebui să depășim nivelul de 4,6 lei/euro până la sfârșitul anului (cu excepția eventualelor vârfuri zilnice de tranzacționare). Ne putem aștepta în schimb ca evoluția să sară de 4,6 anul viitor și să se îndrepte către 4,7 lei/euro din primele luni ale 2018, în funcție de evoluția economiei în general. De altfel, estimarea medie pentru maximul euro în următoarele șase luni este de 4,65 lei, în timp ce cea pentru 12 luni urcă la 4,8 lei.
Ultimul raport al Fondului Monetar Internațional (FMI) preciza că reducerea prudenței fiscale, care afectează încrederea pieței, și tensiunile politice în creștere „ar putea eroda consumul și investițiile, ar putea crește costul de finanțare a statului și ar putea exercita presiuni asupra cursului de schimb“, care la rândul lui afectează bilanțurile băncii din cauza expunerilor în valută.
Partea bună este că, cel puțin deocamdată, nu există nici estimări și nici premize pentru o depreciere accelerată a monedei naționale, care să ducă raportul către 5 lei/euro în orizontul a șase luni. Din acest punct de vedere putem avea, totuși, încredere în politica BNR, care nu „apreciează“ o volatilitate mare a cursului de schimb și care verifică în mod constant gradul de îndatorare al populației și al autorităților publice în valută, ca și expunerea băncilor la împrumuturile care nu sunt în monedă națională și nivelul de credite neperformante.
Evoluția internațională a valutelor, care favorizează moneda europeană în fața dolarului american și a francului elvețian, a dus la o direcție inversă a acestora în raport cu leul. Mai exact, dolarul american a scăzut de la 4,3408 lei la începutul anului până la 4,09 lei la finele lui mai, iar francul elvețian a coborât de la 4,221 lei până la 4,1858 lei.