Încet, dar sigur, UE a câștigat cursa vaccinării. Ursula von der Leyen spune că programul de vaccinare al Uniunii este acum un succes, după un început cu poticneli. ”Am reușit”, a spus șefa Comisiei Europene, în discursul său anual privind starea Uniunii.
Încet, dar sigur, UE a câștigat cursa vaccinării. Cu peste 70% din populația sa adultă acum vaccinată complet împotriva coronavirusului, Europa este ”împotriva tuturor criticilor, printre liderii mondiali”.
Mai mult, a spus președinta Comisiei, UE a exportat jumătate din vaccinuri: ”Am livrat peste 700 de milioane de doze cetățenilor europeni și am livrat peste 700 de milioane de doze către restul lumii. Suntem singura regiune care a realizat acest lucru.”
Încet, dar sigur, UE a câștigat cursa vaccinării. Un start lent
Era departe de așa ceva la începutul anului, când SUA și Marea Britanie își vaccinau populațiile la rate record și titluri răsunătoare descriau începutul dureros de lent al campaniei de vaccinare a UE ca pe o „criză”, o „catastrofă”, un „dezastru”, un „haos” și un „fiasco”.
În martie, Organizația Mondială a Sănătății a comparat derularea campaniei europene în mod nefavorabil cu cea din Marea Britanie, numind-o „inacceptabil de lentă”.
În aprilie, doar 11% din populația blocului primise cel puțin o doză, comparativ cu 29% în SUA și 46% în Marea Britanie.
Dar săptămâna trecută, potrivit World Our in Data, imaginea arăta altfel, scrie The Guardian.
Nouă țări din UE, inclusiv Portugalia, Spania, Irlanda, Franța, Belgia și Italia, au administrat deja una sau ambele doze de vaccin anti-Covid-19 la o pondere mai mare din populațiile lor decât Marea Britanie, alte cinci țări depășind SUA.
Critica de la început a fost cu siguranță justificată: lovită de poticniri și de penurie, UE pur și simplu a avut un start lent. Sănătatea a fost întotdeauna o responsabilitate a statelor membre, în mod inevitabil, dar asta nu poate fi o scuză.
Europa a fost ”inundată” de Pfizer
Cei 27 au aprobat planul de achiziție colectivă al Comisiei, în iunie 2020, dizolvând o alianță vaccinală inițiată de Franța și Germania, în încercarea de a evita concurența între statele membre – și stocarea proviziilor de către cele mai mari economii.
Cu toate acestea, fără o experiență relevantă în materie de achiziții, Comisia a abordat discuțiile cu producătorii, cum ar fi negocierile comerciale, favorizând prețul față de termenele de livrare.
Unele contracte au fost semnate cu câteva luni mai târziu decât cele ale cumpărătorilor rivali.
Apoi, autoritatea de reglementare a UE a optat pentru un proces de aprobare mai amănunțit, dar mai lung, iar AstraZeneca, de la care blocul comandase 300 de milioane de doze pentru primele două trimestre ale anului 2021, nu a reușit să livreze mai mult de o parte, declanșând un proces în instanță.
În februarie, Ursula von der Leyen a recunoscut că blocul „nu este acolo unde vrem să fim. Am întârziat cu autorizarea. Am fost prea optimiști în ceea ce privește producția masivă și poate prea încrezători că va fi livrată la timp comanda.”
Apoi, probleme rare de coagulare a sângelui au determinat 13 state UE să suspende dozele producătorului anglo-suedez, afectând încrederea publicului într-un pilon planificat al programului de vaccinare al UE, mai multe țări autorizându-l ulterior doar la grupele mai în vârstă.
La începutul verii, însă, lucrurile se schimbau deja. La jumătatea lunii aprilie, Comisia a deschis discuții cu privire la o nouă comandă pentru vaccinul Pfizer / BioNTech, încheind în cele din urmă un mega-contract pentru 1,8 miliarde de doze până în 2023.
Până în mai și iunie, Europa era „inundată” de Pfizer.
România și Bulgaria, exemplele negative
Succesul este departe de a fi chiar peste tot în bloc: statele mai sărace, precum România și Bulgaria, se luptă, cu 27% (?!) și 16% din populațiile lor vaccinate.
Dar, în general, deciziile europene au adus beneficii. Pașaportul Covid al blocului, care arată dovada vaccinării, a recuperării sau a unui test negativ, a permis câtorva milioane de cetățeni ai UE să plece în vacanță în această vară, cu griji minime, încurajând vaccinarea.
Acțiunile naționale de vaccinare au fost, de asemenea, stimulate, uneori dramatic, în mai mult de o duzină de țări ale UE prin permisele sanitare interne, necesare acum pentru a intra oriunde, de la muzee și săli de sport, la cafenele, centre comerciale și în trenuri.
În plus față de creșterea ratelor de vaccinare, multe state membre – spre deosebire de Marea Britanie – au administrat deja primele doze la 80% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani.
Mai degrabă un maraton, nu un sprint, așa cum le place oficialilor UE să spună, campaniile de vaccinare ar trebui să fie probabil și una, și alta. Dar, după un început lent, care va costa cu siguranță vieți, abordarea colectivă a UE ar putea, în cele din urmă, să dea roade.