„La finalul dialogului şi diferitelor contacte, cel mai recent cu emisarul Qatarului, Mohammed al-Emadi, a fost încheiat un acord pentru a opri escaladarea şi a pune capăt agresiunii sioniste împotriva poporului nostru”, a transmis într-un comunicat biroul liderului politic al Hamas la Gaza, Yahya Sinwar, potrivit agerpres.ro

Fâşia Gaza este bombardată aproape în fiecare noapte

Armata israeliană bombardează Fâşia Gaza aproape în fiecare noapte de la 6 august ca represalii la lansarea de baloane incendiare sau tiruri de rachete din acest teritoriu palestinian în direcţia Israelului.

Schimbul de focuri a făcut câţiva răniţi, fără să se înregistreze victime, cu excepţia a patru luptători ai Jihadului Islamic, a doua grupare islamistă armată din Fâşia Gaza, decedaţi în urma exploziei unei bombe pregătite de ei pentru Israel.

De asemenea, ca răspuns la baloanele incendiare, care au declanşat peste 400 de incendii în Israel, potrivit bilanţurilor întocmite de serviciile de pompieri, statul evreu a înăsprit blocada instituită în jurul Fâşiei Gaza în urmă cu peste un deceniu.

Trebuie menționat că autorităţile israeliene, printre altele, au interzis în ultimele săptămâni accesul pescarilor din Gaza la Mediterana, au închis Kerem Shalom, singurul punct de trecere a mărfurilor din Israel spre Fâşia Gaza şi au oprit livrările de carburant către acest teritoriu palestinian, ceea ce a dus la închiderea singurei centrale electrice din enclavă.

După anunţul Hamas, Biroul de coordonare a activităţilor guvernului israelian în teritoriile palestiniene (COGAT) a confirmat redeschiderea Kerem Shalom, livrarea de carburanţi în Fâşia Gaza cu începere de marţi şi reluarea pescuitului în Mediterana în interiorul a 15 mile marine.

Acordul Israel-Emiratele Arabe cimentează coaliția regională anti-Iran

Dintr-un anumit punct de vedere, intermedierea americanilor pentru normalizarea legăturilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite, în cadrul Acordului semnat recent între cele două state, e o mișcare interesantă. Doar pentru americani și pentru semnatarii acordului. Palestinienii se aleg doar cu praful de pe tobă.

De mai bine de un sfert de secol, doar două țări din Orientul Mijlociu – Egiptul și Iordania – au recunoscut oficial Israelul. Niciuna dintre monarhiile din Golf nu a făcut-o. În ciuda afirmațiilor oficiale din ultimii zeci de ani ale Emiratelor Arabe Unite, conform cărora nici o țară arabă nu ar trebui să normalizeze relațiile cu Israelul până când nu va pune capăt ocupației teritoriilor palestiniene, legăturile dintre Emiratele Arabe Unite și Israel au fost cât se poate de liniștite. Același lucru este valabil și pentru multe alte state arabe.

Situația a devenit mai tensionată abia în 2010, când Israelul a asasinat un lider Hamas în Emiratele Arabe Unite, iar mnonarhia din Golful Persic a adoptat o poziție tranșantă împotriva statului evreu. A durat doar pînă în 2011, când revoltele populare din lumea arabă au îngrozit monarhiile autocratice din Golf, așa că legăturile au fost repede restabilite. A fost nevoie doar de o decizie israeliană de a permite vânzări de tehnologie de armament către Emiratele Unite și o promisiune că nu vor comite noi asasinate pe teritoriul Emiratelor Unite.

În următorul deceniu, Iranul s-a profilat tot mai intens drept cel mai mare dușman al Israelui și Emiratelor Arabe, fără a mai menționa alte câteva monarhii și dictaturi arabe susținute de SUA.

În momentul în care Trump a ajuns la Casa Albă, politica sa din Orientul Mijlociu s-a concentrat aproape în întregime în jurul creării unei coaliții regionale anti-Iran cu Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite în centrul ei. Dar fără palestinieni.

Acum aproape 30 de ani, Washingtonul a orchestrat o presupusă conferință de pace penntru Orientul Mijlociu. Sub auspiciile SUA și – într-un fel – internaționale, Israelul urma să normalizeze relațiile cu statele arabe, continuând în același timp ocupația, extinderea coloniilor, furtul pământurilor și discriminarea împotriva palestinienilor. Și odată ce guvernele arabe s-ar fi aflat deja în trenul SUA-Israel, palestinienii nu ar mai fi avut de ales decât să urce la bord.
Planul a eșuat, iar așa-numita strategie „înăuntru / în afară” de creare a unui acord israeliano-palestinian, care a modelat acordurile de la Oslo de la mijlocul anilor 1990, a fost și ea un fiasco.