Se pare că simbolurile economiei japoneze se clatină rând pe rând. După şocul falimentului Japan Airlines a venit rândul celui mai puternic mit japonez să cadă. Este vorba despre Toyota, care a suferit o lovitură de imagine imensă odată cu rechemarea masivă din ultima perioadă. "Pentru japonezi, falimentul JAL era inimaginabil. Toyota a venit ca un al doilea şoc", este de părere Tatsuya Mizuno, analist auto la Mizuno Credit Advisory. Este adevărat că vorbim despre două situa
Se pare că simbolurile economiei japoneze se clatină rând pe rând. După şocul falimentului Japan Airlines a venit rândul celui mai puternic mit japonez să cadă. Este vorba despre Toyota, care a suferit o lovitură de imagine imensă odată cu rechemarea masivă din ultima perioadă.
„Pentru japonezi, falimentul JAL era inimaginabil. Toyota a venit ca un al doilea şoc”, este de părere Tatsuya Mizuno, analist auto la Mizuno Credit Advisory.
Este adevărat că vorbim despre două situaţii total diferite şi două crize care nu au nicio legătura una cu alta. În cazul Japan Airlines este vorba despre un faliment cauzat de datoriile enorme acumulate în timp, iar la Toyota este vorba despre o rechemare a 8 milioane de unităţi, din toamna anului trecut până acum. Singurul lucru în comun pe care îl au cele doua companii este că sunt japoneze, amândouă reprezentând într-un fel sau altul această ţară pe plan internaţional. JAL a însemnat renaşterea Japoniei după Al Doilea Război Mondial, iar cea de-a doua personifică întreaga calitate japoneză redată de o tehnologie de vârf.
„Japonia este sinonimul excelenţei în tehnologie, iar Toyota este vârful acesteia”, spune Noriko Hama, economist la Doshisha Business School din Kyoto, care afirmă că odată cu rechemarea masivă nu numai compania are de suferit ci şi imaginea Japoniei în lume, întrucât se trăieşte o mare deziluzie la nivel internaţional.
Ideea este împărtăţită şi de şeful diplomaţiei japoneze, Katsuya Okada, care spune că se va pune, din ce în ce mai mult, problema încrederii în produsele japoneze.
Coincidenţă?
Pură întâmplare sau nu, problemele celor două companii japoneze vin într-un moment în care Japonia se confruntă cu problema îmbătrânirii populaţiei şi a unui minus demografic fără precedent, dar şi a concurenţei pe plan mondial venită din partea Chinei, care se luptă din ce în ce mai mult pentru supremaţie.
„Este greu de legat aceste evenimente între ele, însă eu una consider că nu este vorba despre o simplă coincidenţă”, spune Noriko Hama.
„Totul arată că suntem sclavii propriului succes”, arată economistul, argumentând că Japonia s-a adaptat foarte repede modului în care funcţionează economia mondială însă nu ştie cum să supravieţuiască acestui climat sălbatic.
Astfel, JAL este victima unui sistem birocratic stufos, care nu a fost capabil să reacţioneze cu rapiditate atunci când traficul aerian a început să scadă după atentatele din septembrie 2001, în timp ce Toyota, în goana după succes, a încheiat contracte cu furnizori care nu se ridicau la standardele de calitate cu care producătorul japonez îşi obişnuise clienţii.
Să ne reamintim că, în luna decembrie, constructorul nipon de automobile a anunţat că intenţionează să diminueze cu 30%, în următorii trei ani, cheltuielile pentru procurarea pieselor auto, pentru a redeveni profitabil.
Pe de altă parte, studiile arată că o companie nu îşi satisface pe deplin clienţii dar gestionează o astfel de criză printr-o strategie perfectă, poate avea parte de „addicts plus”, adică îşi poate amplifica loialitatea consumatorilor. În cazul Toyota, lucrurile nu stau chiar aşa. Compania a fost acuzată că, cel puţin pe partea de comunicare, gestionarea crizei a lăsat de dorit.
Japonia nu mai este echivalentul succesului
Falimentul celei mai mari companii aeriene din Asia şi cea mai mare rechemare auto din cauza unor defecţiuni tehnice, determină din ce în ce mai mulţi experţi să creadă că Japonia nu mai este emblema succesului economic. Odată cu ascensiunea Chinei, în viitor, lucrurile pe plan internaţional vor sta cu totul altfel.
Produsele „made in China” îşi vor face tot mai mult loc pe piaţă şi vor câştiga cote de piaţă tot mai importante. Şi asta pentru că în lipsa încrederii în calitatea produselor japoneze, oamenii se vor orienta către cele fabricate în China, pe considerentul că „dacă nu sunt de calitate, măcar să fie ieftine”.