Încrederea între băncile din România, aproape „inexistentă”

Încrederea între bănci, în România, este aproape inexistentă, pe o piaţă locală determinată de jucătorii străini, a declarat, marţi, în cadrul unui colocviu de specialitate organizat de BNR, Nicolaie Chideşciuc, economist şef al ING Bank."Sistemul bancar este, prin definiţie, fragil. O modalitate prin care acest sistem poate fi destabilizat are legătură cu cererea subită de lichiditate. Piaţa monetară din România este aproape moartă (...) Vorbim despre o piaţă locală d

Încrederea între bănci, în România, este aproape inexistentă, pe o piaţă locală determinată de jucătorii străini, a declarat, marţi, în cadrul unui colocviu de specialitate organizat de BNR, Nicolaie Chideşciuc, economist şef al ING Bank.

„Sistemul bancar este, prin definiţie, fragil. O modalitate prin care acest sistem poate fi destabilizat are legătură cu cererea subită de lichiditate. Piaţa monetară din România este aproape moartă (…) Vorbim despre o piaţă locală determinată de jucătorii străini, în timp ce jucătorii locali doar răspund la cererile străinilor. În România nu există încredere între bănci, oricât s-ar strădui Banca Centrală, acesta fiind unul dintre motivele importante care a dus la situaţia actuală de pe piaţă”, a subliniat Chideşciuc.

Reprezentantul ING a punctat faptul că în România a existat o volatilitate mai accentuată a ratei de dobândă faţă de celelalte ţări din regiune, iar rezervele minime obligatorii au fost mai agresive.

„A existat o volatilitate a ratei de dobândă faţă de cea de politică monetară, mai accentuată în România decât în celelalte ţări din regiune. Pe locul doi s-a clasat Ungaria, iar pe trei Polonia. Scorul bun înregistrat de Polonia este pus şi pe seama unei comunicări mai bune între Banca Centrală şi cele comerciale. Totodată, în România intervalul în jurul ratei-cheie este cel mai larg din zonă”, a precizat Nicolaie Chideşciuc.

Acesta a adăugat că pentru amelioarea tensiunilor de pe piaţa monetară locală, s-au făcut operaţiuni de injecţie de lichiditate, în timp ce rezervele minime obligatorii au fost „mai agresive în România”.

SURSA: Agerpres