Când vorbim de marile burse internaţionale, randamentele aduse de acestea, pe medie, în cei mai buni se cifrează undeva pe la 15%-25%. Numai că războiul băncilor centrale pentru a tipări cantităţi masive de bani ieftini se resimte de ceva timp în randamente spectaculoase pe burse. În loc să meargă spre creditarea economiei, banii ieftini sunt injectaţi în burse şi acestea ating maxime istorice fără ca economia să dea semne de revenire solidă.
Cea mai surprinzătoare evoluţie a unei burse internaţionale din acest an este a bursei japoneze. De la începutul anului şi până în prezent (9 iulie), indicele reprezentativ al bursei, Nikkei 225, a avansat cu nu mai puţin de 40%!
Dacă la finele anului 2012, indicele Nikkei 225 se situa la 10.395 puncte, la finalul sesiunii din 9 iulie acesta atingea aproape 14.473 puncte.
Cam o treime din această creştere am putea pune-o pe seama faptului că yenul japonez s-a depreciat în această perioadă cu peste 14%, graţie politicii monetare agresive instituită de banca centrală a Japoniei, cu scopul de a stimula exporturile şi, implicit, economia.
Pe fondul celei mai agresive politici a vreunei bănci centrale, cursul USD/JPY (dolar american/yen japonez) a urcat de la 86,75 (finele anului trecut), până la 101,14 (pe 9 iulie). Cea mai mare depreciere a yenului s-a petrecut la începutul lunii aprilie, când într-o singură zi yenul a pierdut aproape 4%, cădere greu de întâlnit pe pieţele valutare în privinţa monedelor principale.
La mare distanţă de bursa japoneză, vine bursa americană, ai cărei indici au avansat de la începutul anului cu peste 15%, atingând maxime istorice. Tot întâmplător sau nu, banca centrală a SUA (Federal Reserve) a purtat a doua cea mai agresivă politică monetară, oferind băncilor cantităţi nelimitate de bani cu dobândă zero şi cumpărând la rândul ei bonduri americane.
Dintre marile burse ale lumii, podiumul este ocupat de bursa britanică, al cărei indice principal (FTSE 100) a reuşit să crească de la începutul anului cu peste 10%.
Spre comparaţie, Bursa de la Bucureşti (BVB) a avansat cu ceva mai mult de 4%, cam de zece ori mai puţin decât bursa japoneză, în condiţiile în care piaţa locală este una emergentă sau mai bine zis de periferie.
Anul trecut, pe fondul crizei datoriilor suverane din zona euro, Banca Centrală Europeană (BCE) a fost nevoită să intervină agresiv în piaţă şi să oferă băncilor lichidităţi nelimitate la cele mai mici dobânzi, precum şi să cumpere masiv obligaţiuni ale unor state cu probleme, pentru a tempera creşterea randamentelor la bonduri.
Pe fondul acestor injecţii masive din partea BCE, bursa germană a încheiat anul 2012 cu un avans impresionant, de circa 30%, cel mai mare din ultimii mulţi ani şi cel mai mare al unei mari burse.