Adesea, din comoditate, alegem să cumpărăm maioneză din comerț în loc să o facem în casă. Lucru total greșit având în vedere ce substanțe conține maioneza care se găsește pe rafturile magazinelor.
Recent au fost efectuate studii de către Asociația Pro Consumatori (APC) asupra a 17 tipuri de maioneză achiziționate din mai mult magazine mari din România. Rezultatele sunt de-a dreptul șocante.
Conținutul maionezei din comerț este departe de cea făcută în casă. Maioneza tradițională se obține din ulei vegetal, gălbenuş de ou şi oţet sau zeamă de lămâie.
Dacă vă uitați pe eticheta maionezei din comerț veți rămâne surprinși. Înafară de ingredientele obișnuite maionezei tradiționale, aceasta mai conține și apă, zahăr, amestec de condimente (neprecizate ca tip), sare, acid citric (acidifiant), acid lactic (corector de aciditate), EDTA (antioxidant), amidon modificat, gumă de guar, gumă de xantan, gumă din seminţe de caruba, făină de roşcove, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, butilhidroxitoluen, butilhidroxianisol, acesulfam de potasiu, arome, caroteni (coloranţi), luteina (colorant), extract colorant din morcovi, aromă de muștar, beta-caroten (colorant), lapte praf degresat, muştar, arome naturale (neprecizate ca tip), usturoi granulat, suc de lămâie (0,1%), sirop de glucoză-fructoză, praf de ou integral (0,1%) şi proteină din lapte.
„Maioneza tradițională are foarte puține ingrediente în comun cu maioneza industrială care este un amestec din apă, ulei de rapiță, amidon, acid citric, conservanți, EDTA și arome. Având în vedere compoziția acestui tip de produs nu recomandăm folosirea lui în alimentația destinată copiilor, femeilor gravide și a persoanelor cu probleme grave de sănătate.”, a spus conf. univ. dr. Costel Stanciu, Președinte APC, citat de Realitatea.
Rezultatele studiului efectuat de Asociația Pro Consumatori (APC) arată următoarele date:
„Dintre cele 17 produse analizate, niciunul nu respectă reţeta tradițională a maionezei.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit EDTA-ul.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit gumă xantan.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit amidon.
La 65% dintre produsele analizate s-a folosit gălbenuş de ou, în proporţii cuprinse între 0,6% și 10%.
La 59% dintre produsele analizate s-au folosit două tipuri de conservanţi: benzoatul de potasiu şi sorbatul de potasiu, cele două tipuri de conservanţi s-au folosit împreună la 29,5% dintre produsele analizate, în timp ce sorbatul de potasiu s-a folosit singur la 29,5% dintre produsele analizate.
La 59% dintre produsele analizate s-a folosit acid citric.
La 53% dintre produsele analizate s-a folosit ulei de floarea soarelui, în proporţii cuprinse între 25% şi 62%.
La 53% dintre produsele analizate s-a folosit gumă de guar.
La 53% dintre produsele analizate s-a folosit apă în cantităţi neprecizate de către producător.
La 47% dintre produsele analizate s-a folosit ulei de rapiţă, în proporţii cuprinse între 50% şi 79%.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit apă ca principal ingredient.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit aromă de muştar.
La 35% dintre produsele analizate s-a folosit sare iodată.
La 18% dintre produsele analizate s-au folosit condimente neprecizate ca tip.
La 12% dintre produsele analizate s-a folosit butilhidroxitoluen şi butilhidroxianisol.
La produsele analizate s-au folosit următoarele substanţe, în proporţii egale, respectiv de 6%: BHA (antioxidant), zaharinat de sodiu, acid tartric, acid lactic şi acesulfam de potasiu .
Cantitatea de zahăr din maionezele analizate variază între 0,3 şi 5,1 grame per 100 grame produs, cantitatea de acizi graşi saturaţi variază între 2,49 şi 10 grame per 100 grame produs, în timp ce cantitatea de sare variază între 0,1 şi 1,6 grame per 100 grame produs.
Valoarea energetică medie a maionezelor analizate este cuprinsă între 244 kcal şi 699 kcal.
Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestor produse, care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
În cele 17 tipuri de maioneze s-au identificat 11 aditivi alimentari: acid citric, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acesulfam de potasiu, gumă de xantan, gumă de guar, arome, butilhidroxitoluen (BHT), butilhidroxianisol (BHA), aromă de muştar şi acid lactic.
Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă şi care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E211 – benzoat de sodiu este un conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.
E320 – butilhidroxianisol (BHA), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.
E321 – butilhidroxitoluen (BHT), aditiv alimentar folosit ca antioxidant. Poate provoca alergii şi stări de somnolenţă. Poate induce sindromul de hiperactivitate (ADHD), este carcinogen şi cu efecte estrogenice.
E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E385 – EDTA, aditiv folosit pentru menţinerea culorii. Studiile arată că acest aditiv alimentar poate induce modificări metabolice, dezechilibre privind mineralele, inhibă enzimele, generează tulburări gastrointestinale şi crampe musculare, poate da reacţii alergice. Este interzisă folosirea acestuia în alimentele destinate copiilor.
E412 – gumă de guar este un agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
E415 – gumă de xantan este produsă prin fermentarea glucozei, sucrozei sau lactozei de bacteria Xanthomonas campestris. Poate provoca balonare, flatulență, diaree, crampe abdominale și scăderea glicemiei.
E950 – acesulfam de potasiu este un îndulcitor sintetic care are o putere de îndulcire de 200 de ori mai mare decât zahărul, lipsit de calorii și asupra căruia există suspiciuni privind declanșarea unor afecțiuni identice cu ale aspartamului”.
sursa foto: aflacum.ro