Potrivit unui comunicat al mişcării Iniţiativa România, România Alege, ediţia pentru Alegerile pentru Parlamentul European din 2019, este un proiect de informare publică electorală şi de prezentare a candidaţilor eligibili, programelor electorale, a istoriei politice a partidelor care participă la acest scrutin şi a rezultatelor electorale din 2007 până astăzi, rolul Parlamentului European, drepturilor şi obligaţiilor legale ale alegătorului în ziua votului atât pentru Parlamentul European cât şi pentru Referendumul pentru Justiţie. România Alege este un ghid complet al alegătorului la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 şi este continuarea proiectului www.alegeriparlamentare2016.ro.

Iniţiativa România a analizat 75 de candidaţi eligibili (cu şanse de a primi un mandat de europarlamentar), în baza sondajelor de opinie, realizate până la mijlocul lunii aprilie. Este vorba de 15 candidati din partea Partidului Social Democrat, 15 candidaţi din partea Partidului Naţional Liberal, 12 candidaţi din partea Alianţei 2020 USR PLUS, 8 candidaţi din partea Alianţei Democraţilor şi Liberalilor – ALDE, 6 candidaţi din partea Partidului Mişcarea Populară, 6 candidaţi din partea Partidului PRO România, 4 candidaţi din partea Uniuni Democrate Maghiare din România, câte un candidat din partea Partidului PRODEMO, Partidului România Unită, Partidului Socialist Român, Partidului Social Democrat Independent, Uniunii Naţionale pentru Progresul României, Blocului Unităţii Naţionale – BUN, candidaţii independenţi, Gregoriana-Carmen Tudoran, George-Nicolae Simion, Peter Costea.

Pentru fiecare dintre candidaţi s-a făcut o evaluare de risc pe baza informaţiilor privind integritatea (e.g. probleme penale, incompatibilităţi, conflicte de interese sau alte fapte grave), atitudinea faţă de statul de drept (e.g. iniţiative legislative de amputare a puterii judecătoreşti sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunităţii parlamentarilor, voturi pentru modifcarea Codurilor Penale şi legilor justiţiei din ultimii ani) şi atitudinea faţă de valorile europene (declaraţii şi iniţiative, acţiuni împotriva demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, drepturilor omului).

Rezultatele statistice sunt următoarele:

  1. 14 candidaţi dintre cei 15 candidaţi eligibili ai PSD sunt în cel puţin una dintre aceste situaţii: au probleme de integritate publică, au întreprins acţiuni /declaraţii împotriva statului de drept sau împotriva valorilor europene.
  2. 7 candidaţi dintre cei 8 candidaţi eligibili ai ALDE sunt în cel puţin una dintre aceste situaţii: au probleme de integritate publică,  au întreprins acţiuni /declaraţii împotriva statului de drept sau împotriva valorilor europene.
  3. 5 candidaţi dintre cei 15 candidaţi eligibili din partea PNL sunt în cel puţin una dintre aceste situaţii: au probleme de integritate publică, au întreprins acţiuni /declaraţii împotriva valorilor europene.
  4. 3 candidaţi dintre cei 6 candidaţi eligibili ai PRO România sunt în cel puţin una dintre aceste situaţii: au probleme de integritate publică, au întreprins acţiuni /declaraţii împotriva statului de drept sau împotriva valorilor europene.
  5. 2 candidaţi dintre cei 6 candidaţi eligibili ai PMP sunt în cel puţin una dintre aceste situaţii: au probleme de integritate publică, au întreprins acţiuni /declaraţii împotriva statului de drept sau împotriva valorilor europene.
  6. 1 candidat dintre cei 12 candidaţi eligibili ai Alianţei 2020 USR PLUS a avut declaraţii împotriva valorilor europene.
    Candidatul eligibil PRO Demo a avut declaraţii împotriva împotriva valorilor europene.
  7. Candidatul elibigil PSR a avut declaraţii împotriva statului de drept şi împotriva valorilor europene.
  8. Candidatul eligibil PRU a avut declaraţii împotriva statului de drept şi împotriva valorilor europene.
  9. Candidatul eligibil UNPR are probleme de integritate.
  10. 2 din cei 3 candidaţi independenţi au avut declaraţii şi iniţiative care contravin valorilor europene.