Incubatoarele de afaceri “clocesc” doar idei

Deschise tardiv, centrele au creat prea putine locuri de munca Dupa ce s-au cheltuit 1,5 milioane de dolari pentru deschiderea a sase astfel de centre, la nici doi ani de la deschidere, firmele atrase de incubatoarele de afaceri nu reusesc sa asigure decat un numar infim de locuri de munca. Incubatorul de afaceri a pornit ca o initiativa in sprijinul miilor de muncitori disponibilizati. In 2001, statul a gasit si solutia pentru finantarea proiectului ce implica des



Deschise tardiv, centrele au creat prea putine locuri de munca

Dupa ce s-au cheltuit 1,5 milioane de dolari pentru deschiderea a sase astfel de centre, la nici doi ani de la deschidere, firmele atrase de incubatoarele de afaceri nu reusesc sa asigure decat un numar infim de locuri de munca.




Incubatorul de afaceri a pornit ca o initiativa in sprijinul miilor de muncitori disponibilizati. In 2001, statul a gasit si solutia pentru finantarea proiectului ce implica deschiderea a sase incubatoare de afaceri in toata tara. “Proiectul a fost cofinantat dintr-un imprumut extern si din bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit acordului de imprumut dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD). Din cei 1.500.000 de dolari, se finanteaza timp de doi ani contractele de incubator de afaceri”, a declarat pentru Capital Eugen Preda, directorul general executiv al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM). Potrivit acestuia, acum, la nivel national, sunt trei astfel de centre pentru militarii disponibilizati, situate in Bucuresti si judetele Timis si Sibiu, si alte trei pentru personalul civil disponibilizat, in judetele Caras-Severin (Resita), Iasi si Prahova (Plopeni).

Desi scopul deschiderii unui astfel de centru era generos, si anume “cresterea ratei de supravietuire pentru firmele nou-infiintate, precum si angajarea de someri”, proiectul a demarat cu aproape trei ani mai tarziu. Cu exceptia Bucurestiului, celelalte incubatoare au fost deschise abia in cursul anului 2004, data tardiva, asa cum spun responsabilii de proiecte. “Una dintre probleme o constituie faptul ca disponibilizarile masive s-au finalizat in 2002-2003, iar proiectul a demarat in 2004, cand deja grupul tinta a fost diminuat”, sustine stefan Erdeli, directorul executiv al AJOFM Timis.


Teoretic, nu oricine ar trebui sa aiba acces in incubator. Insa, criteriile de selectie sunt vagi, astfel ca putem gasi aici pana si firme de modelling. “In incubator vor avea acces firme care au mai putin de doi ani de viata si care angajeaza someri sau societatile ce sunt infiintate de acestia. Incubatoarele ofera clientilor spatiu, chirie flexibila si acces la echipament tehnic”, a declarat Gabriela Vasilache, directorul executiv al AJOFM Iasi. Nici “performantele” incubatoarelor nu arata ca proiectul ar fi unul de succes. Astfel, daca la unele incubatoare mai multe firme s-au retras din centru, in alte judete incubatorul este plasat departe de oras, fapt care face dificila desfasurarea activitatii firmelor care ar dori sa aiba activitate in perimetrul centrului. “Cu aproape zece firme am colaborat in vederea incubarii, dar nu le-a convenit locatia incubatorului, in afara orasului, iar spatiul din incubator nu corespundea nevoilor firmelor respective si, in plus, erau firme cu obiect de activitate similar”, a mai declarat stefan Erdeli.


Era de asteptat ca si selectia firmelor incubate sa fie facuta cu mai multa intelegere a scopului proiectului: firme care nu pot crea prea multe locuri de munca pentru someri. “De cand firma pe care o conduc a intrat in incubator, am mai angajat o singura persoana, cu carte de munca”, ne-a spus Roxana Nestian, directorul Maya Fashion din Iasi. Un alt caz este cel al Centrului de Resurse si Consultanta din Iasi. “La inceput, cand am intrat in incubator, aveam doi angajati, iar acum avem patru”, ne-a spus Cristina Chert, administratorul societatii. Intrebati care ar fi avantajele pe care le-a adus intrarea intr-un astfel de incubator, reprezentantii firmelor contactate au raspuns la unison: principalul atu e chiria foarte mica. “Tariful pe metru patrat de spatiu inchiriat e foarte mic. Pe 52 de mp platesc lunar 110 euro, in conditiile in care in mod normal pe piata se plateste 10-12 euro/mp”, ne-a declarat Cristian Ambrosie, administratorul firmei SC Amadeus Grup SRL.