lei pe luna“, spune Bogdan Popescu, directorul firmei Pop Gelial SRL. Este vorba despre un atelier de productie de mobila care functioneaza in cadrul Centrului de Afaceri Campulung. Centrul respectiv s-a deschis anul trecut si ofera „gazduire“ si consultanta pentru 24 de mici firme. „Avem aici companii din toate domeniile. Spre exemplu, pe langa atelierul de mobila, avem o tipografie, o spalatorie industriala si altele“, spune Cristian Popovici, directorul Centrului de Afaceri. Din pacate, conceptul este extrem de slab dezvoltat in Romania, in prezent. Incubatoarele pot fi numarate pe degete. Cu toate ca acest gen de centre este mentionat in toate documentele care se refera la mediul de afaceri, ele nu s-au concretizat pana in prezent. Fiind vorba despre o investitie serioasa, precum si de administrarea acesteia, cea mai realizabila varianta de infiintare a unui incubator este prin intermediul unui proiect cu finantare nerambursabila. Cel putin trei programe cu fonduri publice au avut, printre obiective, infiintarea si dezvoltarea centrelor de afaceri. Nici unul nu a inregistrat un succes notabil pana in prezent.
Centrul de afaceri a sprijinit 24 de intreprinzatori
Incubatorul presupune o cladire unde firmele sa-si deschida cel putin un birou, o echipa de specialisti care sa acorde consultanta si training si, in fine, bani pentru toate acestea. Centrul de Afaceri din Campulung a fost infiintat prin intermediul Programului de Restructurare a Zonelor Miniere finantat de Banca Mondiala si Guvernul Romaniei. Compania britanica Enterprise Plc. a castigat licitatia pentru managementul si implementarea proiectelor din cadrul acestui program. „Era vorba despre trei obiective distincte: informarea cetatenilor, sprijin pentru intreprinzatori si microfinantare“, explica Simon Bricks, expert la Enterprise Plc. „Ulterior, componenta de microfinantare a cazut. Destinatia banilor a fost schimbata, s-a decis acordarea de fonduri pentru diferite grupuri sociale, dar nu direct pentru firme“, mai spune Bricks. „Au fost construite zece astfel de centre in toata tara prin programul pentru zonele miniere“, spune Dragos Balea, sef de proiect pentru Zona 5, care include cinci judete afectate de inchiderea unor mine. Cu banii pentru infrastructura necesara a fost achizitionata cladirea, care apartinea unei foste scoli si au fost realizate investitiile initiale. Balea spune ca echipa de management a mai contractat apoi o finantare de la USAID pentru a dota birourile cu computere. „Suntem prima firma care am venit in acest sediu. Avem aici un birou si un atelier. Cele trei magazine de desfacere sunt in Campulung, Pitesti si Mioveni si intentionam sa mai deschidem unul in Curtea de Arges“, spune Bogdan Popescu. Firma de mobilier Pop Gelial a primit finantare printr-un program de subventii adresat tot zonelor miniere. „Am primit 350 de milioane de lei pentru ca am angajat forta de munca“, spune Popescu. In privinta conditiilor, firma are contract pentru spatiul respectiv pentru doi ani, dupa care se renegociaza. La inceput, chiria perceputa a fost simbolica, de 0,5 euro pe luna, aceasta crescand treptat, pe masura de firma se dezvolta. „Avem 12 angajati cu carte de munca si am dori sa ne extindem, sa cumparam niste utilaje. Vom discuta cu institutiile de finantare in ce masura am putea contracta un credit“, mai spune directorul micii fabrici de mobila. Ce se va intampla de acum incolo cu Centrul de Afaceri? Aceasta fiindca proiectul finantat de Banca Mondiala se incheie luna aceasta. „Speram ca vom obtine finantare in continuare. Prin urmatorul proiect al Bancii Mondiale, care se lanseaza anul acesta, de la USAID sau din alte surse“, spun managerii Centrului. Pe langa programul Bancii Mondiale adresat zonelor miniere cu dificultati, si schemele Phare au mentionat ca obiectiv infiintarea incubatoarelor de afaceri. In total, in cadrul programelor Phare 2000, Phare 2001 si Phare 2002, s-au infiintat aproximativ sase astfel de centre. Mai sunt, pe langa acestea, cumva apropiate ca semnificatie, cateva parcuri industriale. De asemenea, mai exista un proiect al PNUD, in colaborare cu Agentia Nationala pentru IMM si Cooperatie, care a fost lansat anul trecut, dar, dupa cate am reusit sa aflam, se afla inca intr-un stadiu incipient de dezvoltare. Pe scurt, centrele respective nu si-au inceput activitatea. Daca ne referim la o categorie speciala de incubatoare, acelea care cumpara efectiv pachetul majoritar al firmelor pe care accepta sa le dezvolte, exista doua in Romania, dar sunt axate exclusiv pe domeniul IT. Cei interesati pot afla mai multe detalii pe site-ul https://www.basepoate.ro/financiar/incubatoare.htm.
Un sistem slab dezvoltat in Romania
• Programul „Inchiderea minelor si atenuarea impactului social“, finantat de Banca Mondiala, a finantat zece centre de afaceri la nivel national. Primul centru deschis, in 2004, a fost cel din Petrila, cu 20 de spatii pentru productie. Facilitatile oferite intreprinzatorilor: reducere de 90% la pretul chiriei in primele sase luni de functionare si 25% pentru urmatoarele 12 luni, pentru micile afaceri nou infiintate.
• Programele Phare 2000, Phare 2001, Phare 2002: in total, au finantat aproximativ sase incubatoare de afaceri, spre exemplu: Infrastructura de afaceri pentru un parc de dezvoltare in Bacau – 4.600.000 euro, Incubator de afaceri in Botosani – 1.700.000 euro, Centru de afaceri Barlad – 3.200.000 euro, Centrul de afaceri Millenium III Baia Mare – 3.282.000 euro.
• Proiect PNUD: „Initierea si dezvoltarea incubatoarelor de afaceri in Romania“, desfasurat impreuna cu Agentia Nationala pentru IMM si Cooperatie, care a alocat acestui program 133 miliarde de lei.
