‘Din punct de vedere statistic, intermedierea financiară este redusă, dacă privim din perspectiva creditorului. Dacă privim însă şi din perspectiva debitorului, şi noi la BNR dorim să avem o abordare completă a aspectelor de stabilitate financiară, constatăm că îndatorarea totală este semnificativ mai mare decât creditarea totală în sectorul bancar. Îndatorarea totală a companiilor nefinanciare şi a populaţiei reprezintă 42% din PIB, din care 26% din PIB este îndatorarea totală a companiilor nefinanciare. Diferenţa dintre creditarea bancară totală şi îndatorarea totală provine pe segmentul companiilor de la băncile nerezidente şi de la firmele mamă precum şi de la IFN-uri. Pe segmentul populaţiei preponderent de la IFN-uri. De asemenea, îndatorarea totală cuprinde şi creditele cesionate pentru că deşi acestea dispar din bilanţul băncilor ele rămân ca datorii către creditori şi afectează capacitatea acestora de a accesa alte credite pe viitor’, a spus Voinea.
Potrivit acestuia, intermedierea financiară calculată ca pondere a creditului bancar în PIB a scăzut la 29% la sfârşitul anului 2016, faţă de 38% în anul 2008, printre cele mai scăzute cifre din Europa.
‘Intermedierea financiară calculată ca pondere a creditului bancar în PIB a ajuns la 29% la sfârşitul anului 2016, faţă de 38% în anul 2008. Ambele cifre sunt printre cele mai scăzute din Europa. Procesul de dezintermediere imediat după criză a fost unul firesc. A fost o dezintermediere controlată, în prima parte prin Iniţiativa de la Viena şi compensată de creşterea aportului de capital ori de câte ori supraveghetorul, adică Banca Naţională, a solicitat acest lucru băncilor comerciale. Reducerea masivă a creditelor neperformante printr-un program complex de măsuri pus în practică începând cu anul 2014 a contribuit pe deoparte la curăţirea bilanţului băncilor, dar pe de altă parte la provizionarea integrală şi scoaterea din bilanţ a unor credite’, a mai arătat oficialul BNR. AGERPRES
