Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a participat vineri la Baku, la întâlnirea ministerială dedicată Coridorului Sudic de Gaze. În cadrul evenimentului, Burduja a subliniat necesitatea asigurării unui sistem energetic sigur, accesibil și curat, în contextul actualei crize geopolitice.

Sebastian Burduja: Energia trebuie să fie sigură, accesibilă și curată

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a reafirmat poziția fermă a României de a sprijini dezvoltarea unui sistem energetic diversificat și sigur.

Burduja a precizat că „energia trebuie să fie sigură, accesibilă și curată – în această ordine a priorităților”. Această abordare, a spus el, nu este ghidată de ideologii, ci de realități concrete și bun-simț.

„Am transmis din nou opinia mea fermă că energia trebuie să fie sigură, accesibilă și curată – în această ordine a priorităților. O ordine care nu este dictată de ideologie, ci de realitate și bun-simț.

În lipsa Coridorului Sudic de Gaze, Europa ar fi fost mult mai vulnerabilă în ultimii ani, într-un context geopolitic extrem de complicat”, a spus Sebastian Burduja.

Ministrul a menționat că, în lipsa Coridorului Sudic de Gaze, Europa ar fi fost mult mai vulnerabilă în fața crizelor energetice din ultimii ani.

De asemenea, el a subliniat impactul semnificativ al acestui coridor asupra pieței gazelor naturale din Europa, care a dus la o reducere a dependenței de gazul rusesc.

Cu toate acestea, procesul de dezvoltare a coridorului nu este complet și trebuie extins, mai ales către Balcani și Europa de Sud-Est.

„În doar câțiva ani de funcționare, Coridorul Sudic a schimbat semnificativ piața gazelor din Europa și a contribuit la reducerea dependenței de gazul rusesc. Dar procesul nu este încheiat. Este nevoie de extinderea Coridorului, în special către Balcani și Europa de Sud-Est”, a mai specificat ministrul.

Proiectele de infrastructură ale României

În cadrul întâlnirii, ministrul a prezentat progresele semnificative pe care România le-a realizat în domeniul infrastructurii energetice.

Acesta a menționat interconectările funcționale ale României cu țările vecine, dar și proiectele importante, precum gazoductul BRUA și cel de la Iași-Ungheni-Chișinău, care sunt deja operaționale.

De asemenea, Burduja a subliniat importanța reactivării coridorului Transbalcanic pentru securitatea energetică a regiunii.

Un alt punct important a fost investiția în noi capacități de producție de energie electrică. România a introdus aproape 2000 MW în sistemul energetic național în ultimii doi ani, iar alte 18.000 MW sunt în fază de construcție. Aceste proiecte vor întări capacitatea țării de a satisface cerințele interne și de a sprijini exporturile de energie în regiune.

„România este deja un hub regional în ceea ce privește gazele: avem interconectări funcționale cu țările vecine, suntem implicați în BRUA, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este pe deplin funcțional, coridorul Transbalcanic a fost reactivat.

Am prezentat și în fața omologilor prezenți la această reuniune rezultatele excepționale pe care le-am avut în ceea ce privește punerea în funcțiune de noi capacități de producție – aproape 2000 MW introduși în sistem în ultimii doi ani și încă 18.000 MW în lucru”, a menționat Sebastian Burduja.

Marea Neagră, o sursă strategică de gaze naturale

Burduja a vorbit și despre rolul strategic pe care îl joacă Marea Neagră în producția de gaze naturale.

Proiectul Neptun Deep, care va începe să producă gaz în 2027, va transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Gazul extras din acest proiect va satisface integral consumul intern și va permite exporturi către țările vecine, consolidând astfel rolul României ca furnizor de securitate energetică în regiune.

„Marea Neagră joacă și ea un rol strategic tot mai important. Proiectul Neptun Deep, cu producție estimată începând cel târziu din 2027, va consolida România ca fiind cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Gazul extras va acoperi integral consumul intern și va permite exporturi către statele vecine. România va fi astfel și furnizor de securitate energetică în regiune”, a mai explicat el.

Colaborarea cu Azerbaidjan pentru proiectele energetice comune

Ministrul Energiei a subliniat și importanța relației de cooperare cu Azerbaidjanul în domeniul energetic. România este implicată activ în proiectul Coridorului Verde de Energie, care va conecta Marea Caspică și Marea Neagră printr-un cablu submarin de 1.195 km, un record mondial, ce va transporta până la 4 GW de energie verde.

Burduja a declarat că:

„Coridorul Verde este un exemplu că putem obține rezultate mult mai bune când lucrăm împreună”.

El a adăugat că România este deja pregătită să sprijine și să dezvolte proiectele de energie eoliană offshore în Marea Neagră, pentru a contribui la tranziția către surse de energie regenerabilă.

„În acest context, România sprijină și dezvoltă proiectele comune cu Azerbaidjanul. Suntem parte din Coridorul Verde de Energie, prin care un cablu submarin de 1.195 km (record mondial) va aduce până la 4 GW de energie verde între Marea Caspică și Marea Neagră. Avem deja legislația pentru energia eoliană offshore și lucrăm la dezvoltarea primelor parcuri eoliene din Marea Neagră”, a declarat ministrul Energiei.

Solidaritatea în fața provocărilor energetice

Sebastian Burduja a subliniat că viitorul securității energetice în Europa nu stă în izolaționism, ci în solidaritate și în construirea unor parteneriate puternice între state.

„Viitorul nu stă în izolaționism, ci în solidaritate, în eforturi comune și în curajul de a construi împreună, pentru generațiile viitoare”, a spus el, reafirmând angajamentul României de a fi parte a soluției în fața provocărilor energetice globale.