Vom putea ajunge vreodată la un consum energetic bazat doar pe resursele proprii? O țintă greu de atins cu toate că rata de dependență este în continuă scădere.
Din resursele proprii, România își asigură peste 80% din consumul energetic (gaze naturale, energie și produsele petroliere). Suntem printre statele europene cu cea mai mică rată de dependență, însă resursele energetice sunt pe terminate. Mai avem rezerve sigure de țiței pentru aproximativ 23 de ani, iar asta în situația în care necesarul de produse petroliere este asigurat în proporție de 60% din importuri, mai exact țiței cumpărat din străinătate și prelucrat în România. În ceea ce privește gazele naturale, specialiștii avertizează că rezervele actuale se pot epuiza într-o perioadă de 14 ani. Deznodământul nu este însă atât de tragic, întrucât există mari șanse să fie descoperite noi zăcăminte, mai ales în Marea Neagră, la care principalii jucători nu au avut acces până acum din cauza tehnologiei.
Citiți și: Necunoscutele liberalizării pieței gazelor naturale
Export record de electricitate
Dacă la țiței și gaze naturale suntem încă dependenți de importuri, în ceea ce privește energia electrică stăm bine. România este exportator net de electricitate, ba mai mult în 2014 a fost înregistrat și un export record de 7,4 TWh. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece întrucât în 2012, pentru prima dată în ultimii 15 ani, România a fost importator net de energie. Perspective bune există în acest sector, având în vedere planurile anunțate în noi unități de producție (reactoarele 3 și 4, hidrocentrala Tarnița), însă vechimea capacităților de producție pe bază de cărbune și liniile de interconexiune cu statele vecine sunt încă puncte negre, care ar trebui rezolvate.
Citiți și un INTERVIU cu ministrul Energiei
Andrei Gerea: “Nu cred că este loc de investiții pripite în energie”
În continuare energofagi
Totuși, rămânem pe ultimele locuri în Europa atunci când vine vorba de eficiența energetică. Indicatorul reprezentativ privind eficienţa de utilizare a energiei la nivel naţional este intensitatea energetică, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate de produs intern brut. Chiar dacă, în perioada 2007-2012, intensitatea energetică a industriei românești s-a redus cu circa 40%, indicatorii privind intensitatea energetică au în continuare valori peste media UE, plasând România în rândul celor mai energointensive ţări din Europa. „Intensitatea energetică în România este aproape dublă faţă de media europeană. Ceea ce înseamnă că România şi-ar putea dubla PIB-ul, fără a necesita resurse energetice suplimentare“, susține Radu Crăciun, economistul-șef al BCR. Cele mai energofage sectoare ale României, conform experților BCR, sunt: industria producătoare de oțel și cea de aluminiu, producătorii de mase plastice și cei de hârtie.
Citiți și:
Otilia Nuțu: Piaţa de energie: din amânarea liberalizării, am pierdut 5 autostrăzi Piteşti-Sibiu
Răzvan Nicolescu: Ne îndreptăm către o Uniune Energetică Europeană?
Ciprian Mailat: Strategia, bat-o vina!