Raportul arată că mai mult de două treimi din țări au obținut un scor sub 50 din 100, cu media globală neschimbată la 43, subliniind nevoia urgentă de acțiuni concrete împotriva corupției. De asemenea, în timp ce 32 de țări au făcut progrese semnificative împotriva corupției din 2012, 148 de țări au stagnat sau au scăzut în aceeași perioadă.
Corupția exacerbează criza climatică
Pe fondul încălzirii globale și al evenimentelor meteorologice extreme, corupția exacerbează criza climatică. Descoperirile Transparency International evidențiază impactul semnificativ al corupției asupra țărilor vulnerabile față de climă și conferințelor internaționale cheie privind clima, scrie berkshireeagle.
Multe națiuni esențiale pentru diplomația climatică, inclusiv gazdele unor evenimente importante precum COP, înregistrează o scădere a scorurilor IPC, corupția împiedicând acțiunile eficiente împotriva schimbărilor climatice.
IPC evidențiază, de asemenea, riscurile tot mai mari pentru miliarde de dolari din finanțarea climatică care salvează vieți, adesea în țările care au cea mai mare nevoie de ele. Africa de Sud, Vietnam și Indonezia exemplifică modul în care corupția deraiază inițiativele climatice.
Corupția a împiedicat realizarea proiectelor legate de climă
În Africa de Sud, fostul CEO al Eskom a estimat în 2023 că furnizorul de energie pierde aproximativ 55 milioane USD pe lună. De asemenea, corupția a împiedicat realizarea proiectelor legate de climă în țări precum Somalia și Sudanul de Sud, unde schimbările climatice agravează crizele în curs.
Maíra Martini, CEO al Transparency International, a subliniat urgența încorporării măsurilor anticorupție în eforturile de combatere a schimbărilor climatice:
„Guvernele și organizațiile trebuie să protejeze fondurile pentru schimbările climatice și să reconstruiască încrederea prin combaterea frontală a corupției”.
IPC 2024 clasează 180 de țări și teritorii, dezvăluind că aproape 85% din populația lumii trăiește în țări cu scoruri IPC sub 50. Pe măsură ce corupția continuă să amenințe o acțiune eficientă în domeniul schimbărilor climatice, este clar că sunt necesare măsuri anticorupție mai puternice pentru a proteja populațiile vulnerabile și pentru a asigura un progres global semnificativ, susține Transparency International.
România și combaterea corupţiei
În topul clasamentului IPC 2024, la nivelul Uniunii Europene se află Danemarca (90 de puncte), Finlanda (88 de puncte) şi Luxemburg (81 de puncte).
„Pentru al treilea an consecutiv, România obţine un scor de 46 de puncte din 100 posibile, la egalitate cu Malta şi fiind printre ţările Uniunii Europene cu cele mai slabe rezultate în combaterea corupţiei”, conform Transparency International.
Țările Uniunii Europene cu cel mai mare declin în clasamentul IPC în ultimul an sunt Germania (75 de puncte, -3 puncte /2023), Austria și Franța (67 de puncte, -4 puncte/2023), Slovacia (49 de puncte, -5 puncte/2023) și Malta (46 de puncte, -5 puncte/2023). Deși este printre puținele țări din Uniunea Europeană care au rămas cu un scor stabil în clasamentul ICP, România este mult sub media UE. Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute.
