Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat joi la 4,88%, valoare în creştere faţă de cea înregistrată în ziua precedentă, când a afişat o cotaţie de 4,79%.

De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu 6%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de 61,5%, potrivit datelor de la BNR.

Tot joi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5% de la 4,95% miercuri, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a atins 5,07% în creştere de la 5,04% în ziua anterioară.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.

Evoluția indicelui ROBOR la trei luni

Pe de altă parte, la începutul anului 2022, indicele ROBOR era situat la doar 3,02%. În ceea ce privește motivele care au dus la o astfel de valoare, de vină ar fi războiul din Ucraina care a debutat la data de 24 februarie. În acel moment, indicele ROBOR la trei luni a înregistrat o creștere fără precedent.

Mai exact, dacă la data de 23 februarie, acesta era de doar 3,61%, în cea de a doua zi, când Rusia a început invazia, valoarea indicelui s-a situat la 3,56%. Începând cu acea dată și până în prezent, indicele ROBOR la trei luni a continuat să crească constant, astfel încât miercuri, 27 aprilie, la mai bine de două luni de la debutul invaziei Ucrainei, acesta a fost cotat la 4,79%.

Menționăm faptul că ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei. În ceea ce privește evoluția indicilor ROBOR, aceasta este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.