În actualul Congres au fost prezentate peste 400 de proiecte împotriva puterii asiatice, 120 dintre ele bipartite, iar vocile moderate care avertizează asupra pericolului de război sunt marginalizate. Indiferent de deznodământul alegerilor legislative de astăzi din Statele Unite, așteptarea generală este că acesta nu va afecta prea mult direcția țării în privinţa Chinei.
Polarizarea intensă a politicii americane
Polarizarea intensă a politicii americane, înrăutățită de la administrația lui Donald Trump, își rezervă unul dintre puținele spații de convergență dintre cele două mari partide privind convingerea conform căreia China este o amenințare la adresa intereselor SUA și a ordinii mondiale, și trebuie stopată.
Este o viziune consolidată și în rândul opiniei publice, care cu greu va fi răsturnată. Mulți analiști prevăd că rezultatul alegerilor va avea un impact redus asupra politicii externe, având în vedere consensul bipartit asupra Chinei. Dacă se menține acest ritm, tendința este ca rivalitatea să devină și mai îndârjită în cazul în care Legislativul va trece în alte mâini.
Scenariul prevăzut în sondaje, în care cel puțin una dintre cele două Camere ale Congresului va avea o majoritate republicană, lasă președintelui Joe Biden o marja de manevră şi mai redusă pentru a menține canalele de cooperare și dialog cu Beijingul. Republicanul Kevin McCarthy, care este cotat a fi următorul președinte al Camerei Reprezentanților, a precizat deja că va da un impuls confruntării: el consideră că „stoparea amenințării Chinei comuniste este cea mai urgentă problemă a Congresului”. Vocile moderate sunt acuzate de complot cu China, într-o nouă versiune a macartismului din anii ’50.
Alegerile legislative din SUA tind să mențină atmosfera de Război Rece
Poate că impulsul republican nici nu este necesar. În legislativul actual au existat peste 400 de proiecte de lege îndreptate împotriva Chinei, 120 cu susţinere bipartită. În cea mai incisivă decizie a sa frânare a înaintării puterii rivale, administrația Biden a anunțat luna trecută un amplu pachet de restricții la exportul de semiconductori. Prin afectarea verigii tehnologice vitale pentru diferite sectoare ale economiei moderne, lovitura este o „strangulare cu intenția de a ucide”, a definit Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale de la Washington.
Inițiativa îngreunează contestarea acuzației recurente a Chinei conform căreia obiectivul SUA este de a-i opri dezvoltarea, ca urmare a unei „mentalități e război rece”. Pe fondul unor dificultăţi interne precum inflația și știrile internaționale dominate de conflictul din Ucraina, mulți americani nu au înțeles gravitatea gestului. Poate că majoritatea consideră că este necesar pentru combaterea „influenței maligne” a Chinei – eticheta folosită în rezoluțiile Congresului. Este ca și cum o superputere ar fi declarat război unei alte superputeri „și nimeni nu a remarcat”, a comentat Edward Luce de la „Financial Times„.
Implicită în restricțiile americane, amenințarea decuplării dintre cele două mari economii ale lumii ar fi deja un motiv suficient pentru a provoca nelinişti globale. Dar este probabil ca și guvernul chinez să vadă măsurile așa cum le vede Luce, provocând pericolul ca războiul tehnologic să devină ceva mai mare.
Juristul Jerome Cohen, un vechi specialist în domeniul Chinei, restricțiile la adresa țării au provocat disconfort, amintindu-i de sancțiunile economice americane împotriva Japoniei din anii ’40, care au determinat dictatura militară de la Tokyo să conchidă că războiul cu SUA era inevitabil. Este urgentă identificarea de către China și SUA de modalități de dialog pentru a evita un scenariu asemănător, afirmă Cohen.
Alegerile legislative tind să mențină atmosfera de război rece. Dacă mai rămâne un dram de optimism, acesta rezidă în faptul ca americanii să poată măcar să reacționeze împotriva repetării unui alt episod întunecat din acea vreme din SUA, evitând un neo-macartism cu caracteristici chinezești, relatează ziarul brazilian O Globo.