Nevoia de alimente suplimentare, împreună cu presiunile tot mai mari de mediu și de reglementare, reprezintă o provocare pentru industria agricolă globală. Deoarece majoritatea terenurilor adecvate pentru agricultură sunt deja cultivate, această creștere trebuie să provină din randamente mai mari.

Revoluția agriculturii digitale poate oferi soluții la problema alimentației durabile a populației globale.

Globalizare, siguranță alimentară și durabilitate

În ultimele decenii, agricultura s-a concentrat complet pe creșterea randamentului pentru a atinge obiectivul global de eradicare al foametei. Progresul realizat a fost semnificativ, cu o creștere a productivității de 3 ori din 1948 până în 2017. Cererea pieței și economia de scară au împins fermele să se profesionalizeze, să devină mai mari și să se concentreze pe producerea de culturi extrem de productive în zona lor. Agricultura intensivă a dus la un impact negativ semnificativ asupra biodiversității, sănătății solului și climei, ceea ce a redus capacitatea naturală de a menține randamente mari, pe termen lung.

În plus, siguranța alimentară a devenit una dintre problemele majore din cauza utilizării pesticidelor, estimând că 600 de milioane – aproape 1 din 10 persoane din lume – se îmbolnăvesc după ce au mâncat alimente contaminate și 420.000 mor în fiecare an.

Acordul european Green Deal și alte inițiative ecologice la nivel global pun accentul pe reglementări asupra practicilor agricole durabile, ca bază pentru a crește suficient de multe alimente sănătoase, pe termen lung, ȋn timp ce au grijă de natură.

Preferințele consumatorilor pentru produsele din categoria L.A.T.T.E, stimulate de pandemie

Consumatorii au cea mai mare putere din lanțul valoric. Aceștia preferă hrană sănătoasă și alimentele din categoria L.A.T.T.E (locale, autentice, transparente, trasabile, etice). Fermierii trebuie să demonstreze că alimentele pe care le produc sunt pe deplin cultivate în conformitate cu practicile agricole durabile și trebuie să poată prezenta trasabilitatea completă a producției.

Nevoia de alimente locale sănătoase a crescut suplimentar odată cu pandemia, deoarece blocajul din martie a indicat punctul principal de eșec al ecosistemului global de producție alimentară – incapacitatea de a asigura o cantitate suficientă de alimente, în majoritatea țărilor, în eventualitatea închiderii frontierelor. Autosuficiența locală a devenit un subiect major de interes și a început trecerea de la conceptul anterior de globalizare și economie unitară, la producția locală de alimente, ceva mai scumpă, dar mai fiabilă.

Digitalizarea îi ajută pe fermieri să răspundă cerințelor pieței și să producă mai eficient

Digitalizarea agriculturii aduce mari beneficii fermierilor, deoarece previne tripla pierdere pe care fermierul o are pe parcursul anului. Prima dată, fermierul pierde în etapa de planificare a producției. Fără date precise privind calitatea solului și nevoile reale ale culturilor, este imposibil să se calculeze în mod optim aporturile necesare pentru sezon. Mai multe analize au dovedit, și am confirmat cu mii de fermieri care folosesc software-uri pentru gestionarea fermelor, că digitalizarea reduce pierderile de îngrășăminte, protecție a culturilor și alte contribuții în producție, chiar și cu până la 30%.

A doua pierdere are loc în faza de producție, cauzată în principal de erorile de calcul ale fermierilor, atunci când aplică practicile agricole. Pierderile în agricultură numai din cauza dăunătorilor și bolilor sunt între 20 și 40%, în fiecare an. Digitalizarea oferă instrucțiuni precise bazate pe o cantitate mare de date și pe expertiza existentă încorporată în soluțiile digitale. Software-ul AGRIVI, de exemplu, conține și informații referitoare la prognoza meteo și oferă instrucțiuni extrem de precise și avertismente de risc.

Și pentru a treia oară, fermierul pierde din prețul produselor. Cererea de a demonstra trasabilitatea alimentelor este în creștere, din partea consumatorilor și a companiilor comerciale care cumpără direct de la fermieri. Fermierul trebuie să prezinte pentru fiecare produs când și unde a fost plantat, cum a fost tratat și valoarea sa nutritivă. Fără digitalizarea fiecărei etape de producție, aceste informații sunt imposibil de afișat în mod transparent.

Digitalizarea elimină aceste trei pierderi majore din producția agricolă și oferă rezultate măsurabile. Implementarea digitalizării nu este dificilă, pentru fermierii de orice dimensiune. Software-ul de gestionare a fermei AGRIVI este disponibil pe computere și telefoane mobile inteligente și este ușor de utilizat. Agricultorul are nevoie doar de disciplina de a introduce în mod regulat date care sunt deja predefinite și care pot fi selectate. Ȋn rest, platforma oferă de la informații, sugestii, analize, la alerte.

Lipsa forței de muncă, determinată de schimbarea generației

Agricultura este, în mod tradițional, o activitate intensă și necesită o mulțime de lucrători, mai ales când vine vorba de producția de fructe și legume. Noile generații nu manifestă interes pentru agricultură și tind să migreze din zonele rurale către orașe. Lipsa resursei umane a devenit o problemă majoră care determină un ciclu puternic de inovare în domeniul automatizării muncii, cu scopul de a reduce nevoia de forță de muncă la ferme.

Țările dezvoltate, cu standarde mai ridicate, importă forță de muncă din țările mai puțin dezvoltate, pentru a satisface cererea de forță de muncă. Muncitorii din Europa Centrală, de exemplu, merg în Germania în timpul sezonului de recoltare, în timp ce țările din Europa Centrală importă lucrători din Europa de Est și așa mai departe.

Lipsa forței de muncă reprezintă unul dintre principalii factori de automatizare a operațiunilor agricole cu utilaje, senzori, roboți, agricultură de precizie și software de gestionare a fermelor ca tehnologii majore.

Se estimează că populația lumii va ajunge la 10 miliarde de oameni până în 2050.

Întrebarea pe care ne-o punem cu toții este: vom putea depăși toate provocările cu care ne confruntăm acum, în mai puțin de 30 de ani, și vom reuși să asigurăm hrană pentru toți?

Deși progresul determinat de dezvoltarea agritech este puternic, singur nu va fi suficient pentru a rezolva întreaga problemă alimentară globală. Soluții noi, suplimentare, trebuie căutate nu numai în creșterea productivității, ci și în noile concepte de producție alimentară, cum ar fi fermele verticale de interior, care produc mult mai mult pe aceeași suprafață, carnea dezvoltată în laborator, într-un mod complet etic, transparent și tracaibil, insectele ca o sursă semnificativă de proteine ​​și altele.

Ne putem aștepta, de asemenea, să apară noi modele de afaceri care vor motiva fermierii și alți producători de alimente să îmbrățișeze modalitățile de producție a alimentelor care îndeplinesc cerințele consumatorilor. Plata fermierilor pentru creditele de carbon pe care le câștigă prin aplicarea unor practici agricole durabile, plata pentru conținutul nutrițional al produselor în loc de plata la kilogram și alte modele noi vor revoluționa modul în care sunt produse alimentele.

Inspirația pentru schimbare poate fi găsită analizând cele mai bune practici din țările care sunt modele în ceea ce privește sistemul agroalimentar național. Olanda este un model al lanțului valoric agroalimentar extrem de productiv, în timp ce Israel este un model de agro-tehnologie. Ambele țări excelează conduse de necesitate și de limitările resurselor naturale.

Astăzi, există deja multe tehnologii disponibile care au un impact rapid și asigură un ROI excelent. În timp ce investițiile tradiționale în echipamente agricole aduc rentabilitatea investiției în 7-10 ani, platformele de gestionare a fermelor, precum AGRIVI, aduc rentabilitatea investiției din primul sezon operațional.

Soluțiile agricole digitale sunt importante pentru îmbunătățirea eficienței lanțului valoric agroalimentar general. Soluțiile AGRIVI pentru agricultură digitală sunt folosite astăzi de ferme de toate dimensiunile, precum și de companii alimentare, guverne, bănci agroindustriale și alte părți interesate de creșterea eficienței producției agricole.

MATIJA ZULJ – Biografie

Matija Zulj este CEO și fondator AGRIVI – o companie globală de software de gestionare a fermelor – cu viziunea de a schimba modul în care sunt produse alimentele și de a avea un impact pozitiv asupra a peste un miliard de vieți, ajutând fermierii să ajungă la o producție durabilă, eficientă din punct de vedere al resurselor și profitabilă. Matija Zulj este el ȋnsuși fermier. Are o fermă de afine care l-a făcut conștient de toate provocările cu care se confruntă agricultorii.

Astăzi, el este recunoscut ca un antreprenor și lider în industrie, un keynote speaker la nivel mondial, care promovează agricultura digitală. Compania pe care a ȋnființat-o este recunoscută ca fiind unul dintre jucătorii cheie din industria internațională de gestionare a fermelor.