Creşterea alarmantă a preţului petrolului şi măsurile drastice de reducere a emisiilor de noxe împing industria auto către motoarele electrice. Soluţia nu este salutată însă de toţi analiştii.
Aveţi în plan să vă construiţi o casă? Nu uitaţi să instalaţi o priză în garaj sau aproape de locul de parcare. Dacă ne luăm după promisiunile marilor producători auto privind avalanşa de vehicule electrice din următorii ani, un astfel de demers va fi obligatoriu. Alianţa Renault-Nissan, grupul german Daimler, General Motors, Toyota, Honda, PSA Peugeot-Citroën, toate aceste nume mari au în curs de realizare vehicule care vor fi alimentate cu energie electrică.
Trecut printr-un lung şi dramatic şir de modificări, de la alimentarea cu cărbuni şi păcură la cea cu benzină sau motorină, ceea ce numim astăzi automobil se află în pragul unei noi transformări radicale. Deşi costisitoare, trecerea de la motoarele cu ardere internă la cele electrice este forţată, pe lângă preţul tot mai mare al carburanţilor fosili, şi de impunerea standardelor privind emisiile de noxe. Conştienţi de revoluţia care paşte industria auto, producătorii se orientează nu numai spre propulsia electrică, ci şi către soluţii ceva mai ieftine, precum alimentarea cu biodiesel sau etanol, ori spre dezvoltarea unor sisteme combinate carburant-energie electrică. Toate aceste idei au, desigur, partizani şi adversari. Dintre toate, însă, soluţia cu cele mai mari şanse de succes pare a fi cea bazată pe alimentarea cu energie electrică.
Prima şi cea mai importantă problemă care trebuie depăşită de ingineri este autonomia redusă a vehiculelor electrice. Tocmai de aceea, în prima etapă a transformării, mulţi constructori au optat pentru propulsia hibridă, care reuneşte sub capotă două motoare, unul clasic şi unul electric. Modelul Toyota Prius este considerat deja un adevărat succes, cu peste un milion de exemplare comercializate în întreaga lume, dintre care 100.000 în Europa.
Bateriile sunt problema
Autonomia vehiculelor alimentate cu energie electrică depinde în măsură covârşitoare de baterii, iar producătorii acestora se grăbesc să îndeplinească cerinţele producătorilor de maşini. Toyota lucrează de ani buni în colaborare cu Matsushita, însă tipul de baterii dezvoltat până acum nu asigură o autonomie suficientă. Mitsubishi a creat un joint-venture cu GS Yuasa în acelaşi scop, iar alianţa Renault-Nissan, care lucrează în colaborare cu NEC, a anunţat că bateriile lor litiu-ion asigură o autonomie de circa 100.000 km.
Este unanim recunoscut faptul că bateriile litiu-ion sunt mult mai performante decât cele nichel-metal folosite la vehiculele hibrid, însă din experienţa anilor în care această tehnologie era folosită pentru alimentarea telefoanelor mobile sau a laptopurilor a rezultat şi pericolul de supraîncălzire sau chiar de explozie. Cu toate acestea, cei de la NEC au declarat că bateriile lor asigură o putere dublă faţă de cele clasice şi că vor investi în fabrica Nissan de lângă Tokio, unde vor produce acumulatori pentru 13.000 de vehicule pe an. O altă subsidiară a NEC, numită NEC Tokin, va construi şi o nouă fabrică de electrozi în valoare de 11 miliarde de yeni.
Planuri ambiţioase la Renault-Nissan
Dacă Daimler va fi prima companie care va lansa un vehicul electric – Mercedes-Benz S400 BlueHybrid – în 2009, iar americanii de la GM au planificat prezentarea modelului Volt, care va putea fi încărcat de la priză, în 2010, planurile cele mai ambiţioase par a fi cele ale alianţei franco-nipone Renault-Nissan. Considerând că vehiculele cu alimentare duală, benzină-electricitate, sunt doar un pas interimar, Carlos Ghosn, şeful alianţei, a semnat deja acorduri cu Israel şi Danemarca în cadrul proiectului Better Place. Proiectul prevede nu numai furnizarea de maşini electrice statelor respective, ci şi crearea unei infrastructuri pentru alimentarea motoarelor cu electricitate. Dacă în Israel, unde investiţia este estimată între 500 de milioane şi un miliard de dolari, maşinile Renault-Nissan vor folosi energie generată în centrale, fapt ce a stârnit reproşuri din partea ecologiştilor, în Danemarca majoritatea curentului electric necesar va fi furnizată de staţii eoliene, pentru ca mediul să fie afectat cât mai puţin.
Wolfgang Bernhart, partener Roland Berger Strategy Consultants
«Există un impuls formidabil în acest sens, iar vehiculele electrice vor invada piaţa în următorul deceniu. Dacă preţul petrolului va continua să crească şi bateriile se vor ieftini, aceste maşini vor acapara peste 25% din piaţa europeană şi circa 10% din cea mondială.»
2012 este anul în care Renault ar putea prezenta primul vehicul electric destinat pieţei europene. Patrick Pelata, directorul de planificare al francezilor, a declarat că Jocurile Olimpice de la Londra ar putea marca lansarea
«Potenţialul maşinilor electrice este enorm, peste zece milioane de unităţi. Fiecare scumpire a petrolului justifică cercetarea unor noi surse de energie.»
Carlos Ghosn, preşedinte Renault-Nissan
