Despre „Parteneriatul Auto Român” ați auzit cu siguranță foarte puține lucruri. Asta în ciuda faptului că acest grup de lucru pentru promovarea și dezvoltarea industriei auto a fost fondat în iulie 2011. Format din mari investitori și angajatori din domeniul auto, ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România) și AHK (Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană), acesta și-a făcut publice pentru prima dată opiniile, cu doar câteva zile în urmă, la „Romanian Automotive Summit”, eveniment în care au fost discutate modalitățile prin care industria de profil poate rămâne competitivă într-un viitor marcat de incertitudini și transformări masive.

Șefi ai unor companii importante din domeniul auto, de la Renault și Ford, până la Continental, Bosch, Delphi sau Pirelli, au dezvăluit participanților la eveniment și reprezentanților Guvernului viziunea privind viitorul industriei, dar și problemele cu care se confruntă aceasta în România. Astfel, pe lângă dorința ca țara să devină o zonă strategică pentru industria auto în Europa Centrală și de Est, membri PAR au ținut să-și afirme unitatea în fața provocărilor viitorului. Conform lui Yves Caracatzanis, directorul general al grupului Renault în România, cele aproape 1.000 de companii cu activități în domeniul auto au nevoie de stabilitate si predictibilitate legislativă, forță de muncă disponibilă, un învățământ adaptat la cerințe și, bineînțeles, de infrastructură de transport. Mai mult chiar, Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno – Germană (AHK), a ținut să declare că „13% din PIB și 24% din exporturi reprezintă o voce. Trebuie să adresăm autorităților îndemnul de a crea un grup de lucru permanent cu industria auto”.

Teama de modificările legislative

Faptul că în România legile, în special cele fiscale, se schimbă des și, uneori, fără logică, generează costuri mari pentru toate companiile, iar cele din sectorul auto nu sunt scutite de această problemă. „În România multe legi se schimbă prin Ordonanță de Urgență. În alte țări sunt întrebați cei vizați de modificări câte trei ani și abia apoi, în câteva zile, este schimbată legea. E nevoie de dialog și apoi de măsuri clare. Mai ales în domeniul fiscal”, a subliniat Christian von Albrichsfeld, directorul general al grupului Continental România, cel mai mare angajator privat din țară. Opinia acestuia a fost susținută și de Daniel Anghel, Tax Partner PricewaterhouseCoopers România, care a menționat că toți investitorii, români sau străini, au nevoie de stabilitate, predictibilitate și legi bazate pe studii de impact, „detaliu” uitat în ultimii ani.

 

Forța de muncă, tot mai greu de găsit

O problemă majoră a companiilor deja aflate în România, dar și a potențialilor investitori, este dificultatea de a-și majora forța de muncă. Reprezentanții industriei auto reclamă imposibilitatea de a găsi angajați în anumite județe și dificultatea de a îi aduce din alte zone ale țării. „Priviți la rata somajului pe judete. E nevoie de infrastructură ca să se reducă decalajele”, a arătat șeful Continental, în timp reprezentantul Delphi a explicat că fabrica sa din Iași a încercat să aducă după ea furnizori, însă doar unul a acceptat, restul preferând să se oprească în vestul țării din cauza lipsei infrastructurii de transport. În acest context, Mihai Boldijar, directorul Robert Bosch este de părere că, pe termen scurt, „trebuie lucrat pe trei planuri. Unul este identificarea personalului în zone ale țării care nu au fost exploatate până acum. Al doilea este concentrarea pe readucerea celor care lucrează în afara țării și vor să revină, iar la treilea este atragerea unor cetățeni străini din state UE sau non-UE pentru a lucra în România”.

Tot la problemele cu forța de muncă a fost menționat și învățământul neadaptat la realitățile actuale și chiar la viitor. „Sistemul de educație trebuie transformat astfel încât să sprijine creativitatea, gândirea analitică și flexibilitatea”, consideră reprezentantul Pirelli, Ayhan Güven. Iar faptul că învățământul dual și deschiderea de școli profesionale se mișcă foarte greu în România – în ciuda faptului că acestea sunt unități de învățământ care asigură un loc de muncă sigur și imediat, nu producătoare de șomeri  – este, în opinia oficialilor din industria auto, un element care trebuie remediat rapid. „Au apărut deja furnizori care încep să anunțe mutarea în țări interesante din punct de vedere al investițiilor. În special producătorii de cablaje. 35% din forța de muncă activă a României lucrează în afara țării. Suntem al doilea stat, după Siria, care pierde forță de muncă accelerat”, a explicat președintele ACAROM, Gabriel Sicoe. Din nefericire însă, companiile par să uite că piața forței de muncă este liberă și, ca oricare alta, este guvernată de cerere și ofertă. Prin urmare, dacă oferta este redusă, fie atragi angajați prin creșterea salariilor, fie cauți altă zonă de producție.

 

Infrastructura, problema fără leac

Una dintre principalele teme susținute de membri PAR este dezvoltarea infrastructurii. Temă îndelung dezbătută în ultimii ani, aceasta grevează puternic asupra competitivității. „Vrem să rămânem competitivi, iar infrastructura contează enorm. Toți – producători de vehicule sau componente – avem nevoie de infrastructură rutieră și feroviară”, a declarat președintele Ford România, în timp ce Yves Caracatzanis, șeful grupului Renault – Dacia a explicat că această temă nu este importantă doar pentru investitorii deja existenți în România: „Noi ne aflăm deja aici și avem nevoie de infrastructură pentru a justifica investițiile viitoare, iar cei care prospectează piața și și-ar dori să deschidă uzine aici au nevoie de autostrăzi și căi ferate pentru a demara eventuale negocieri. În plus, infrastructura este necesară pentru români, nu doar pentru companii. E pentru dezvoltarea țării”.

 

„Sistemul educațional trebuie să se adapteze la nevoile industriei. Școlile profesionale sunt puține și neatractive pentru elevi.”

Christian von Albrichsfeld, director general Continental  România

„Viziunea PAR este ca România să devină o zonă strategică pentru industria auto în Europa Centrală și de Est.”

Yves Caracatzanis, director general Renault România

„Fabrica Ford din Craiova este modernă, cu linii flexibile. 150 de camioane /schimb/zi vin către uzină. Degeaba avem o fabrică peformantă dacă infrastructura nu ne ajută.”

John Oldham, președinte Ford România

 

„În strategia națională trebuie adăugată atragerea unui al treilea producător de automobile care ne-ar duce spre o capacitate de 1 milion de vehicule pe an. Am fi un magnet pentru marii furnizori de componente.”

Gabriel Sicoe, președinte ACAROM

„Faptul că ne aflăm astăzi aici, toți, e un mesaj clar. Industria auto are nevoie de suport pentru a merge mai departe.”

Mihai Boldijar, director general Robert Bosch România

„Sistemul de educație trebuie transformat astfel încât să sprijine creativitatea, gândirea analitică și flexibilitatea.”

Ayhan Güven, director adjunct Pirelli România

„Ne bucurăm că unele măsuri precum impozitul pe cifra de faceri sau «split TVA» au fost oprite din drum. Astfel de idei generează pagube.”

Dragoș Anastasiu, președinte AHK

„Este important să aducem un al treiela producător auto în România. Sunt mai mulți care sondează terenul. Vă pot spune sigur asta.”

Ilan Laufer, ministru pentru Mediul de Afaceri

„Trebuie să prevenim sau să întârziem momentul în care forța de muncă nu va mai putea susține extinderea industriei.”

Florin Vodiță, consilier de stat, Cancelaria Primului Ministru

 

Industria auto românească în cifre

– 206.000 angajați are industria auto românească, incluzând producători de mașini și componente

– 22 miliarde de euro este cifra de afaceri a industriei auto în 2016, reprezentând 13% din PIB

– 24% din exportul României – 13 mld. euro – este realizat de companiile cu activități în producția de mașini și componente auto

– 360.000 de vehicule sunt asamblate anual de cele două uzine producătoare de vehicule cu o capacitate instalată de 650.000 de unități