Cea mai mare pondere in volumul total al exporturilor continua sa o detina industria usoara. Exporturile de confectii si incaltaminte au ajuns sa detina 35% din total, in crestere cu 5% comparativ cu anul anterior, dupa ce in anul 2000 ponderea industriei usoare in total exporturi crescuse cu 30% fata de anul 1999. Produsele realizate in sistem lohn reprezinta aproape 90% din exporturile industriei usoare. Din aceste exporturi, o treime merg spre piata Italiei, care este si cel mai important partener comercial al Romaniei.
Ponderea mare in exporturi a lohnului nu este o noutate insa majorarea ponderii acestuia in total exporturi continua an de an. Daca se ia in considerare faptul ca industria usoara reprezinta un sector de activitate in care productia de export este conditionata de importul de materii prime, inrautatirea raportului dintre exportul de confectii si importul de textile, de la 10,5 in 1996, la 9,3 in anul 2000, ilustreaza o deteriorare a capacitatii de export a ramurii. Aceasta inseamna ca o parte din importurile de materiale textile a fost destinata pietei interne, care a devenit mai atractiva pentru producatorii autohtoni. La aceasta se adauga scaderea ofertei interne de materiale si accesorii, preferandu-se importul si pentru productia de confectii destinata pietei interne. In plus, o mare parte din importuri este realizata cu plata in dolari, iar contractele de export sunt onorate in ceea mai mare parte in euro.
Romania se situeaza in prezent pe primul loc, fiind cel mai mare furnizor de confectii pentru Uniunea Europeana, devansand Polonia. Metoda productiei in sistem lohn nu trebuie blamata.
Aceasta a fost singura posibilitate pentru dezvoltarea acestui sector, care nu beneficiaza de o industrie primara performanta de materiale si accesorii. Societatile care practica acest sistem s-au modernizat si produc la un nivel calitativ foarte bun. Numarul de fabrici a crescut in 12 ani de la 789 la 8600, ceea ce a permis pastrarea unui numar mare de angajati. Daca in anul 1994, in industria usoara erau 527.000 de angajati, ceea ce insemna 18% din totalul angajatilor din industrie, anul trecut numarul acestora a fost de 468.000, reprezentand un sfert din toti angajatii din industrie.
Cu toate aceste rezultate spectaculoase, profitabilitatea acestei ramuri a fost in scadere anul trecut. Diferenta dintre rata inflatiei, 30,3% in 2001 si devalorizarea leului in raport cu dolarul de 21% sau euro cu numai 12% a fost un element descurajant pentru agentii economici care fac export. De asemenea, preturile ridicate percepute pentru utilitati si impiedicarea achizitionarii acestora de pe o piata concurentiala au redus din profituri.
Eliminarea taxelor a incurajat exportul
Multe firme occidentale sunt interesate de industria usoara romaneasca. De exemplu, la un seminar organizat de IBD, organism creat de Ministerul German pentru Cooperare si Dezvoltare, din 12 companii germane venite la Bucuresti, opt s-au aratat interesate de textile si confectii. Acestea cautau in Romania parteneri care sa execute in lohn sau de la care sa importe integral diferite produse: echipamente de protectie, decoratiuni interioare din materiale textile, obiecte de imbracaminte.
Marii producatori de textile isi muta continuu bazele de productie in tarile cu costurile de productie cele mai reduse. Dar nu este neaparat o chestiune care sa tina cont exclusiv de costuri, pentru ca foarte importanta este productivitatea. Daca la o productivitate scazuta se adauga un climat economic instabil, investitorii ocolesc tarile cu mana de lucru ieftina, precum Moldova sau Ucraina.
In conditiile actuale, marii producatori romani ar trebui sa aiba impartite livrarile in mod egal intre lohn, piata interna si export propriu-zis sub propria marca. Avantajul dat de mana de lucru ieftina nu este un lucru foarte bun, salariile medii nete depasind cu putin doua milioane de lei. Cum in mod normal acestea ar trebui sa se aprecieze, eficienta lucrului in lohn se va diminua. In schimb, companiile romanesti ar trebui sa fie pregatite sa exporte sub propria marca si sa foloseasca materii prime autohtone.
Competitivitatea produselor romanesti pe piata Uniunii Europene se datoreaza acordurilor comerciale intrate in vigoare in 1993. Prima masura luata de UE pentru textilele romanesti a fost scaderea taxelor vamale, si incepand cu 1997 eliminarea completa a acestora. Din anul 1995 au fost eliminate limitarile cantitative pentru 13 categorii de produse textile, iar acolo unde s-au mentinut contingentele, cotele permise la export au fost majorate. Contingentele au fost si ele eliminate incepand cu anul 1998.
Si pe alte piete au fost efectuate inlesniri. Printr-un acord bilateral incheiat in 1995 cu SUA, au fost eliminate cotele pentru export la 114 categorii de produse textile, iar pentru cele ramase cotele s-au majorat substantial. Facilitati au fost acordate si pentru Canada si tarile membre AELS.
Aceste schimbari au dinamizat sectorul confectiilor, iar lohnul nu trebuie sa reprezinte decat o etapa de tranzitie spre o industrie usoara autohtona competitiva si care, mai ales, sa aiba si o piata interna. Consumul intern de obiecte de imbracaminte se afla pe o panta descrescatoare, cifra de afaceri pentru comertul cu amanuntul scazand cu 2%, comparativ cu anul precedent.
