Mecanism de finanțare a unui sistem public de sănătate deficitar, taxa clawback amenință să provoace disfuncțiuni majore în industria farmaceutică din România
Taxa clawback amenință să provoace disfuncții majore în industria farmaceutică din România, cei mai afectaţi fiind însă pacienţii, cu acces limitat la tratament.
Sistemul clawback, introdus prin OUG nr. 104/2009 și revizuit ulterior prin OUG nr. 77/2011, se aplică în industria farmaceutică pentru medicamentele decontate în sistemul public de sănătate. Prin acest mecanism, se dorește ca deținătorii autorizațiilor de punere pe piață sau de comercializare a medicamentelor din România să contribuie, într-o manieră sustenabilă, la finanțarea unor cheltuieli de sănătate, asigurându-se astfel suplimentarea surselor de finanțare necesare funcționării sistemului public de sănătate.
Aplicarea taxei clawback, așa cum a fost instituită de OUG nr. 104/2009, a fost de la început problematică, generând o serie de dificultăți cauzate de neclaritățile privind nu doar plătitorul taxei, ci și modalitatea de calcul al acesteia. În perioada 2009-2011, administrarea acestei taxe a căzut în sarcina Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ANAF preluând gestionarea sa începând cu 1 octombrie 2011.
În august 2012, Guvernul României a publicat noi reglementări (ex. OG nr. 17/2012), potrivit cărora persoanele care datorează taxa clawback pentru perioada cuprinsă între trimestrul IV al anului 2009 și trimestrul III al anului 2011 beneficiază de anularea penalităților de întârziere aferente taxei neplătite, dacă îndeplinesc cumulativ anumite condiții. Deși actul normativ nu instituie o obligație de plată, ci doar acordă o facilitate fiscală, jucătorii din industria farmaceutică au văzut prin acest act posibilitatea regularizării sumelor de plată datorate și aducerea la zi a sumelor restante din anii 2009-2011.
Termenul inițial de plată impus prin OG nr. 17/2012 a fost prelungit prin OUG nr. 53/2012 până la data de 29 octombrie 2012, considerându-se că cel inițial este insuficient pentru obținerea tuturor informațiilor și parcurgerea etapelor necesare efectuării plăților.
Lege interpretabilă
Niciuna dintre ordonanțe nu aduce însă precizări clare referitoare la stabilirea plătitorului sau determinarea sumelor efective de plată. În trecut, CNAS a emis notificări de plată către deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor, exprimându-și astfel opinia că aceștia sunt considerați contribuabili în sensul taxei clawback. Comunicările emise de ANAF în septembrie 2012, precum și preambulul OUG nr. 53/2012, par totuși să indice că poziția autorităților, în acest moment, este aceea că distribuitorii datorează taxa, cel puțin în cazul medicamentelor comercializate din portofoliul deținătorilor nerezidenți de autorizații de punere pe piață. Este discutabil, însă, dacă aceste comunicări sau o ordonanță care instituie o facilitate fiscală au puterea să interpreteze actul normativ de stabilire a obligației de plată.
Această incertitudine legislativă cu privire la contribuabilul taxei clawback în perioada 2009 -2011 a condus la scindarea industriei farmaceutice în două tabere adverse. Pe de o parte, majoritatea deținătorilor nerezidenți ai autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor consideră ca nu intră sub incidența acestei taxe, nefiind așadar obligați la declararea și plata ei. Totuși, pentru a evita blocarea sistemului medical românesc, aceștia sunt dispuși să plătească taxa clawback. De cealaltă parte, se află distribuitorii de medicamente, care se consideră simple vehicule de declarare și plată, fără a-și asuma statutul de contribuabili în sensul taxei clawback. Astfel, s-ar putea ajunge la situația în care Guvernul să nu poată colecta suma de bani necesară finanțării deficitului sistemului de sănătate.
Tot acest tumult legislativ nu a făcut altceva decât să creeze tensiuni puternice între jucătorii din industria farmaceutică din România. Se fac demersuri pentru a se ajunge la un consens care să satisfacă de o manieră mulțumitoare toate părțile implicate: producători, distribuitori, autorități. Rămâne de văzut finalul acestei povești, în care, dincolo de obiectivele financiare ale fiecăruia, cei mai afectați rămân pacienții, aflați în pericolul unui acces limitat la tratament.
29 oct. este noul termen până la care producătorii şi distribuitorii trebuie să plătească taxa clawback, faţă de 25 sept. iniţial