Printre măsurile propuse se numără revizuirea periodică a listei de medicamente compensate şi măsuri de prevenire a impactului acestor revizuiri asupra industriei, inclusiv prin adoptarea unui calcul diferenţiat al taxei clawback. Mai mult, producătorii de medicamente cer creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul european mediu de finanţare în orizontul de timp 2014-2020.

Pentru 2014, propunerile vizează, pe lângă revizuirea listei de medicamente compensate, introducerea de noi molecule în primul trimestru al anului 2014. Pentru limitarea impactului actualizării listei de medicamente compensate cu noi molecule, în opinia reprezentanţilor industriei este necesară revizuirea taxei clawback prin introducerea calculului diferenţiat, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe. 'Contribuţia va fi redusă pentru anumite medicamente, formula de calcul având la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator)', se precizează în comunicatul citat.

În plus, reprezentanţii industriei propun introducerea unor acorduri preţ/volum pentru noile medicamente compensate, cu buget suplimentar.

În ceea ce priveşte taxa clawback, producătorii cer eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei plătite şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor.

Alte măsuri se referă la 'actualizarea listei medicamentelor compensate cu noi molecule bi-anual, pe baza legislaţiei existente, dar şi la schimbarea politicii de stabilire a preţului astfel încât să fie eliminat riscul ca pacienţii să nu aibă acces la medicamente ori să nu găsească medicamentele necesare pentru anumite afecţiuni', se mai arată în comunicatul citat.

Pe termen lung, reprezentanţii industriei farmaceurice solicită creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate, ajustarea anuală a bugetului de referinţă, raportat la consumul real de medicamente din anul precedent, contribuţia clawback să fie considerată doar o măsură provizorie, care să fie eliminată în momentul în care situaţia economică va fi stabilă.

,,Sistemul de sănătate românesc este printre cele mai slab finanţate din Uniunea Europeană şi este necesar să lucrăm împreună cu factorii de decizie pentru a schimba acest lucru. Până acum industria farmaceutică a fost un partener real al autorităţilor, contribuind activ la menţinerea unui nivel constant al sistemului de sănătate actual. Numai în perioada 2012 – 2013, 2 din 10 pacienţi români au fost trataţi exclusiv din contribuţiile industriei farmaceutice prin taxa clawback', a declarat Călin Gălăşeanu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente /ARPIM/.

În plus, reprezentanţii industriei solicită 'adoptarea unor măsuri eficiente în domeniul sănătăţii: alături de sistemul de prescriere electronic, sunt necesare implementarea cardului de sănătate, măsuri concrete pentru îmbunătăţirea eficienţei cheltuielilor publice, combaterea fraudelor, pentru a asigura şi mai mult controlul asupra bugetului de sănătate', se precizează în comunicat.

'Încercăm să convingem atât autorităţile, cât şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale că e nevoie de măsuri imediate pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor şi pentru un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, pentru a permite continuarea investiţiilor în capacităţile de producţie locale şi în dezvoltarea unui sistem de sănătate modern', a arătat Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România /APMGR/.

Şi reprezentanţii Asociaţiei Local American Working Group /LAWG/ apreciază, de asemenea, oportunitatea acestui dialog cu instituţiile financiare internaţionale cu scopul conturării unui sistem de sănătate performant pentru pacienţii români.

Cele trei asociaţii au participat la întâlnirea cu instituţiile financiare internaţionale.

SURSA: Agerpres