Problemele agriculturii par a nu se mai sfarsi. Dupa pesta porcina, gripa aviara sau controversa culturilor modificate genetic, politica agrara a actualei Puteri este pusa sub semnul intrebarii. Mircea Ciurea, fermier de pe langa Gherla, este speriat de ce ar putea aduce anul 2006. Noua schema de subventionare a laptelui ii reduce drastic veniturile, intr-un moment in care investitiile sunt vitale pentru a putea concura cu omologii sai occidentali. “Pentru ca fac performanta, an
Problemele agriculturii par a nu se mai sfarsi. Dupa pesta porcina, gripa aviara sau controversa culturilor modificate genetic, politica agrara a actualei Puteri este pusa sub semnul intrebarii.
Mircea Ciurea, fermier de pe langa Gherla, este speriat de ce ar putea aduce anul 2006. Noua schema de subventionare a laptelui ii reduce drastic veniturile, intr-un moment in care investitiile sunt vitale pentru a putea concura cu omologii sai occidentali. “Pentru ca fac performanta, anul trecut am castigat 1.700 de lei pentru fiecare vaca. Cred ca voi primi doar trei sute de lei in 2006”, spune cu ingrijorare Ciurea. El a facut un credit la banca, iar planul de afaceri depus la dosarul de finantare se baza pe veniturile din subventii. Dupa anuntarea ajutoarelor pentru 2006, returnarea creditului a devenit deodata foarte dificila. In situatia lui se afla mii de fermieri care s-au imprumutat pentru a-si dezvolta afacerile. Pentru toti acestia, scaderea veniturilor inseamna pierderi economice, avand in vedere ca subventia a reprezentat anul trecut intre 15 si 20% din pretul primit de la procesatori.
Ministerul Agriculturii isi apara punctul de vedere. “Am dorit sa cuprindem cat mai multi crescatori in schemele de subventionare. Daca anul trecut numarul acestora s-a ridicat la circa 350 de mii, in 2006 estimam ca 500 de mii vor primi ajutoare financiare”, afirma Adrian tibu, purtatorul de cuvant al institutiei.
Reprezentantii industriei de prelucrare a laptelui afirma ca subventionarea animalelor, nu a laptelui, nu stimuleaza cresterea productiei si a calitatii. “Dorim revenirea la vechiul sistem de subventionare, care a permis cresterea cu 50% a cantitatii de lapte industrializat in ultimii patru ani.
Reglementarile actuale diminueaza considerabil veniturile crescatorilor de lapte”, spune Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui (APRIL). Asociatia promite manifestatii din ce in ce mai zgomotoase pentru apararea drepturilor castigate. “Vechiul sistem”, amintit de Steriu, a fost mostenit de la guvernul PSD si presupunea acordarea unei prime pentru fiecare litru de lapte livrat procesatorilor.
Unii dintre acestia se plang ca apare o noua birocratie odata cu schimbarea procedurilor. “Circuitul documentelor s-a schimbat peste noapte. Vechiul sistem incuraja fabricile de lapte sa-i ajute pe fermieri sa primeasca la timp subventia. In cazul de fata, ei sunt nevoiti sa bata drumurile de unii singuri, daca intarzie banii de la stat”, arata Constanta Spalatelu, directorul societatii Lacta Giurgiu.
Grija industriei fata de fermieri nu este insa gratuita. Scaderea subventiei inseamna un efort mai mare din partea procesatorilor.
Laptele destinat industrializarii reprezinta o piata de peste 350 de milioane de euro. Cota de lapte primita de la Bruxelles se ridica la 3,3 miliarde de litri, dar industria a procesat anul trecut putin peste 1,3 miliarde. Daca restul nu va putea fi prelucrat, exista riscul ca alte tari sa “ne ajute”, preluandu-ne cota.
Problemele iscate in jurul laptelui contrasteaza cu restul zootehniei, unde nivelul subventiei a ramas consistent si in acest an. Crescatorii primesc o suta de lei pentru fiecare porc si 1,4 lei pentru un pui.
Daca fermierii vor constata o reducere drastica a veniturilor, vor reveni la sticla de PET, vanduta in piata sau, mai rau, vor incepe sa sacrifice animalele. Cum in aprilie se fac calculele pentru stabilirea cotei de lapte pe care vom avea dreptul sa o procesam dupa intrarea in Uniunea Europeana, o scadere a cantitatii livrate industriei ne poate transforma in importatori de lapte.
“Platim deja un pret european pe litrul de lapte, intre 22 si 28 de centi. Daca am da mai mult, ar fi necesar sa crestem pretul la consumator, lucru imposibil in conditiile veniturilor din Romania”, spune Steriu.
Este deci putin probabil ca tensiunile dintre actorii de pe filiera laptelui sa se reflecte in galantare. Consumatorii vor continua sa cumpere lapte la preturi similare sau apropiate de cele de acum. Numai ca o parte insemnata din produse vor proveni din import, daca autoritatile, procesatorii si crescatorii nu cad rapid la pace.
Dorim revenirea la vechiul sistem de subventionare, care a permis cresterea cu 50% a cantitatii de lapte industrializat in ultimii patru ani”.
Valeriu Steriu,
presedinte APRIL
Graul intra firav in Europa
Anul 2006, cel mai sarac in privinta subventiilor pentru cereale
Primul an al aderarii va fi o adevarata provocare pentru producatorii de cereale. Ei vor primi mai putini bani decat anul trecut, dar si decat vor avea in 2007.
Pregatirea pentru piata comuna europeana se face cu sincope. O serie de subventii acordate cultivatorilor de grau sau porumb nu vor mai fi acordate in 2006. Acest lucru nu l-au stiut insa fermierii care au semanat grau toamna trecuta.
Asa se face ca multi vor iesi in pierdere, chiar daca vom beneficia de vreme buna, iar preturile vor fi acceptabile. Mai rau va fi de cei care vor semana grau sau porumb in acest sezon, pentru ca nu vor primi ajutoare de la stat, dar vor da piept cu produsele puternic subventionate ale europenilor.
“Aranjamentul din acest an este total nefavorabil fermierilor. Este mai rau decat subventiile electorale acordate de guvernul trecut”, arata managerul unei importante companii cu activitati in agricultura.
Bugetul agriculturii are alte prioritati in 2006. Programul Fermierul, destinat investitiilor realizate de catre micii producatori agricoli, va pune la bataie 700 de milioane de lei dintr-un buget total de 2.800 de milioane de lei. Banii au fost luati in principal de la sustinerea pentru cereale. Acestea ocupa cam doua treimi din suprafetele cultivate in mod obisnuit in Romania. Randamentele realizate pentru grau si porumb sunt cu mult inferioare celor din Uniunea Europeana, chiar si de trei ori mai mici. Acest lucru creste costurile de productie ale unei tone de produs, care devine astfel necompetitiv pe plan international.
“Avem parte de un an prost. In 2005 am primit subventii pe produsul vandut, iar anul viitor vom primi ajutoare pe hectar, dar in 2006 nu primim nici una din formele astea de ajutor”, spune Dumitru Marinescu, presedintele Asociatiei producatorilor agricoli din judetul Giurgiu.
Pentru el, ca si pentru alte zeci de mii de fermieri, obstacolele din cursa aderarii par tot mai inalte.