Pentru statul roman, industria alimentara si jocurile de noroc intra in aceeasi oala. Sunt singurele activitati impozitate in cascada. In pretul unui kilogram de parizer, circa 60% reprezinta taxele si impozitele datorate statului, iar din acestea, 10-15% constituie contributia la Fondul de pensii si asigurari sociale ale agricultorilor.
Evaziunea face
milionarii saraci
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei a numarat 22.812 societati comerciale angrenate in lantul productiv si comercial. Conform literei legii, societatile ar trebui sa verse intre 2% si 4% din veniturile realizate din activitatea de productie si industrializare a produselor agricole sau din adaosul comercial, comisionul sau adaosul de alimentatie publica obtinut din comercializarea produselor agricole si alimentare, la Fondul de pensii si asigurari sociale ale agricultorilor. Daca acest lucru s-ar intampla, cei 1,7 milioane de tarani pensionari ar avea, fara nici un transfer de fonduri de la bugetul public, venituri apropiate de media salariala pe economie. Numai ca scriptele aflate la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS), acolo unde se centralizeaza si se monitorizeaza alimentatorii acestui fond special, spun cu totul altceva. „Nici 5% din firmele contribuabile nu isi onoreaza datoriile”, afirma Gabriela Mateescu, director in cadrul MMPS. Si nu se refera doar la societatile comerciale de stat, care sunt intr-adevar fruntase, ci si la firme private. COMTIM este cap de lista, cu peste cinci miliarde lei datorie. Mai figureaza pe lista rau-platnicilor SC Sere Codlea, cu doua miliarde lei, Intreprinderea de morarit si panificatie Craiova, cu doua miliarde etc. Firmele private au datorii sub suta de milioane de lei.
Restantele la plata pe 1998 au fost de 338,1 miliarde lei, din care MMPS nu a recuperat decat 12%. In ianuarie – februarie 1999, societatile comerciale din industria alimentara au „uitat” sa vireze in contul pensionarilor agricultori 81,4 miliarde lei. Cu chiu, cu vai, ministerul a recuperat zece miliarde. „Este aproape imposibila alimentarea Fondului de pensii si asigurari sociale ale agricultorilor. Mecanismul nu functioneaza. Astfel se explica si pensiile de mizerie pe care le au taranii, de circa 121.675 lei, cat a fost media in ianuarie 1999. Si tot astfel se explica si cele 346,7 miliarde lei ramase cu titlu de restanta din perioada 1996-1997”, afirma Vasile Frone, directorul Directiei asigurari sociale pentru agricultori, din cadrul MMPS.
In 1992, societatile comerciale din industria alimentara erau impovarate fiscal cu un „supliment” pe care restul agentilor economici nu trebuia sa-l vireze la bugetul statului: contributia la Fondul de pensii si asigurari sociale ale agricultorilor. In 1995, prin reglementarea impozitului pe profit, se punea capat discriminarii, pentru ca in toamna lui 1996 sa se revina la vechiul sistem.
Societatile din industria alimentara, indiferent de locul pe care il ocupau in lantul productiv, mergeau prea bine ca sa treaca neobservate de cei de la Finante. Schimbarea politica din 1996 nu a adus insa si schimbarea de optica pe care mai ales sectorul privat o astepta. Contributia suplimentara la bugetul asigurarilor sociale a celor din industria alimentara a fost consfintita, printr-o hotarare a Guvernului, si de proaspat unsul ministru de finante, Mircea Ciumara. Producatorii de materii prime platesc, sau ar trebui sa o faca, 3,5% din veniturile realizate, cei care industrializeaza vireaza 2%, iar cei care comercializeaza, 4%. Asadar, daca un producator de mezeluri, spre exemplu, are fabrica de nutreturi, ferma zootehnica, abator si magazine de desfacere, plateste un impozit cumulat de 13%, din care 9% pe veniturile din productie si industrializare si 4% pe adaosul comercial la vanzare. Cu cat societatea comerciala are mai multe activitati care au tangenta cu alimentatia, cu atat contributia este mai mare, prin cumulare. Totul se regaseste in pretul final al produselor.
Impozitele mari nu aduc mai mult la buget
Veniturile Fondului de pensii si asigurari sociale ale agricultorilor, in loc sa creasca, au scazut continuu. Incercand sa scape de o grija, cei de la Finante si de la MMPS au dat de altele. Activitatea in industria alimentara s-a restrans. Firmele de stat sunt fie lichidate, fie falimentare, fie in curs de privatizare, si nici sectorul privat, pe socoteala caruia se incearca echilibrarea bugetului asigurarilor sociale, nu se simte prea bine. Doar catorva le mai merg afacerile. Importurile ieftine si recesiunea au pus la pamant majoritatea firmelor din industria alimentara. Cele cateva care mai rezista platesc din greu sau renunta sa fie la zi cu impozitele. Gourmet, spre exemplu, a varsat anul trecut un miliard de lei pentru pensiile taranilor. Mixalim – 1,646 miliarde lei, iar Angst, 3,6 miliarde. La ce a adunat de la agentii economici, statul a mai pus bani din buzunarul propriu, destul de gol cand vine vorba de protectie sociala. „Din cele 2.700 de miliarde, la cat este stabilit fondul de pensii pentru agricultura, transferurile bugetare sunt de 1.300 miliarde”, spune Viaceslav Beliovschi, presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara. „Toata lumea s-a convins de efectul contraproductiv al acestui mod de a aduna bani pentru pensii”.
Intr-adevar, si Ministerul Finantelor, si MMPS recunosc acest lucru, dar nu se grabesc cu schimbarile. Propuneri ce ar putea rezolva pe moment situatia sunt, ca de exemplu cea de a repartiza povara fiscala pe umerii tuturor societatilor comerciale, indiferent de domeniul de activitate. 1% ar fi, spun intreprinzatorii din industria alimentara, suficient pentru asigurarea unor pensii decente si pentru degrevarea bugetului statului, iar o ordonanta de urgenta ar grabi lucrurile. Finantele si MMPS asteapta insa legea sistemului public de pensii, aflata acum pe masa de lucru a Parlamentului. Lege care, in eventualitatea fericita ca va fi adoptata in regim de urgenta, va putea fi aplicata din anul 2001.    

Cine contribuie la Fondul de pensii si asigurari sociale pentru agricultori

Activitatea Cota

Productia agricola    3,5%
Productia agricola vegetala si
animala, piscicultura si pescuit (exclusiv pescuitul sportiv)

Industrializarea produselor
agricole    2%
Industria alimentara, a bauturilor, tutunului, fabricarea produselor pentru hrana animalelor, prelucrarea produselor horticole (coroane, jerbe, cosuri etc.), pregatirea, prelucrarea fibrelor si firelor naturale, a plantelor tehnice, pregatirea, tabacirea, finisarea pieilor naturale si vopsirea blanurilor naturale etc.

Comercializarea produselor
agricole si alimentare    4%

Prelucrarea ceaiului, cafelei,
cacao    4%