Conform Tratatului de la Maastricht, „Comunitatea si Statele Membre vegheaza ca toate conditiile necesare competitivitatii industriei Comunitatii sa fie asigurate”, dar politicile si actiunile pe care acestea le desfasoara sa „nu constituie o baza pentru introducerea de catre Comunitate a vreunei masuri care ar putea antrena distorsionarea concurentei”.
In opinia specialistilor, aplicarea prevederilor capitolului 15 – „Politica industriala” – din acquis-ul comunitar da posibilitatea tarii respective sa-si creeze un sistem de piete concurentiale si deschise, deci sa realizeze fundamentul unei economii de piata reale.
Productia industriala a crescut spectaculos in ultimii ani, mai ales datorita aportului industriei prelucratoare. Cea mai mare pondere in total exporturi continua sa fie detinuta de industria usoara si a productiei in sistemul „lohn”. Aderarea la UE presupune o restructurare a unor sectoare cheie precum sectorul energetic si al constructiilor de masini.
La 30 iulie 2002, Delegatia de negociere a Romaniei, condusa de dl Vasile Puscas, a deschis si a inchis provizoriu un nou capitol de negociere, „Politica Industriala”, in cadrul Conferintei de aderare Romania-UE, care a avut loc la Bruxelles.
Anterior acestei date, Guvernul Romaniei adopta, la 25 aprilie 2002, Documentul de pozitie revizuit al Romaniei de acceptare a capitolului 15 – Politica industriala din acquis-ul comunitar. Acest document de pozitie inlocuia documentul de pozitie al Romaniei CONF-RO 30/01.
Prin acest demers, Guvernul urmareste atingerea urmatoarelor obiective:
– intarirea competitivitatii industriei;
– cresterea productivitatii muncii;
– aplicarea prin prevederile sale a conceptului de dezvoltare durabila;
– marirea volumului investitiilor straine in industrie;
– accelerarea restructurarii si privatizarii societatilor comerciale din domeniul industrial.
Un lucru important de semnalat este acela ca Romania nu a solicitat perioade de tranzitie sau derogari pentru aplicarea prevederilor capitolului 15, ea obligandu-se sa le implementeze pana la 1 ianuarie 2007, data asumata unilateral de Romania ca termen de aderare la UE.
Productivitatea muncii este mult sub cea din UE
Dupa incheierea lucrarilor Conferintei de la Bruxelles, dl Vasile Puscas considera ca inchiderea provizorie a capitolului, fara solicitarea unei perioade de tranzitie, s-a putut realiza ca urmare a adoptarii unor strategii de dezvoltare industriala care armonizeaza liniile de evolutie ale industriei romanesti cu cea europeana, imbunatatirii mediului de afaceri, accelerarii procesului de privatizare, cresterii volumului de investitii straine, sprijinirii activitatilor IMM-urilor si, nu in ultimul rand, a masurilor luate in vederea protectiei mediului. Negociatorul-sef a tinut, de asemenea, sa sublinieze progresele inregistrate de Romania in anul 2001 la nivel micro si macroeconomic (cresterea PIB cu 5,3% fata de anul 2000, a productiei industriale cu 8,2% si a exporturilor cu 9,8%), aratand ca aceste rezultate au creat premise favorabile pentru privatizarea companiilor din industrie si au crescut atractivitatea economiei romanesti in relatia cu piata internationala de capital.
Demne de luat in seama mi se par si urmatoarele date statistice:
– anul 2001, in comertul cu tarile UE, Romania a realizat valori reprezentand 67,8% din totalul exporturilor (FOB) si 57,3% din totalul importurilor;
– populatia ocupata in industrie, din total populatie ocupata in anul 2000, a fost de 23,2%, ceea ce reprezinta un procentaj apropiat de cel al unor tari din UE (Franta 20% in 1994, Germania 25% in 1998);
– in ceea ce priveste productivitatea muncii, desi s-a inregistrat o crestere ca urmare a reducerii numarului de personal si retehnologizarii anumitor ramuri industriale, rezultatele obtinute sunt sub cele ale tarilor Comunitatii;
– in industria prelucratoare a avut loc o reducere a consumului energetic cu aproximativ 37% (in anul 2000 fata de anul 1992);
– productia industriala (industria extractiva, energia electrica, termica, gaze si apa) a cunoscut o crestere in anul 2001 cu 8,2% fata de cea realizata in anul 2000, iar industria prelucratoare de 9,6%.
Toate aceste rezultate arata faptul ca Romania a facut reale progrese in vederea realizarii unei dezvoltari industriale durabile.
De altfel, acest lucru a fost precizat si de catre Vasile Puscas la sfarsitul conferintei de aderare: „prin negocierea acestui capitol, Romania are sanse mari sa dezvolte o politica industriala care sa fie competitiva pe piata Uniunii Europene.
Am prezentat reprezentantilor UE principalele domenii de dezvoltare a politicii industriale, tinand cont de punctele tari si de punctele slabe, vulnerabilitatile si oportunitatile pentru fiecare ramura industriala. Consideram ca sunt sanse reale de dezvoltare accentuata a unor activitati industriale pentru: producerea de masini agricole, ingrasaminte chimice, echipamente de telecomunicatii, tehnologia informatiei, industria alimentara etc.”
Pana in prezent, Romania a deschis 28 de capitole de negociere, dintre care a inchis provizoriu 13. Romania si-a propus ca pana la sfarsitul anului sa deschida si ultimele doua capitole („Libera circulatiei a serviciilor” si „Prevederi financiare si bugetare”) si sa inchida provizoriu alte cinci – sase capitole.
Ultimul capitol deschis de tara noastra, considerat de analisti si cel mai greu, este capitolul „Agricultura”.
