Ultimii ani au demonstrat că antreprenorii din industria românească de mobilă și-au învățat lecția în anii de recesiune, iar acum își împart cărțile la un alt nivel: investesc masiv în producție, exportă în mai multe țări și au strategii bine puse la punct pentru lansarea unor noi produse. Iar cei care au propria rețea de magazine se extind în marile orașe cu o intenție clară: să acopere cât mai mult din cota de piață.
„Progresul companiilor din industria mobilei nu se putea înregistra dacă nu se realiza o infuzie tehnologică din ce în ce mai adaptată și mai performantă. Sprijinul a venit atât din partea clienților din țările avansate din Uniunea Europeană, cât și din partea producătorilor locali de materii prime și materiale, a producătorilor din panouri de lemn masiv, de plăci din materiale lemnoase, la care s-au adăugat contribuțiile furnizorilor de materiale textile și altele“, a punctat Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR).
Așa că, evoluția sectorului de fabricare a mobilei, în perioada viitoare, depinde în mare măsură de abilitatea prin care această industrie va reuși să integreze activitățile creative în producția modelelor proprii. De asemenea, va avea un rol important continuarea creării de noi branduri care, într-o perioadă de timp medie, să fie percepute și acceptate de consumatorii finali.
„Lanțurile valorice ale firmelor vor fi mai flexibile, mai puțin liniare și cu un grad mai sporit de internaționalizare a opțiunilor, atât de aprovizionare, cât și de externalizare. Aceste lucruri vor cere noi abilități manageriale, inclusiv de organizare a rețelelor capabile să eficientizeze lanțurile valorice să facă față unor forțe concurențiale, în care activele intangibile devin din ce în ce mai prezente“, a adăugat Sereny.
În prezent, între cei mai vizibili jucători din industria locală de mobilier (luând în calcul atât poducția, cât și retailul), se află Mobexpert, Lemet (cu brandul LEM‘S), Casa Rusu, Aramis, Elvila, Plimob, kika și IKEA. Din datele asociațiilor de profil reiese că în 2014 în România erau înregistrate aproximativ 4.500 de firme care produceau mobilier, din care puțin peste 3.000 erau active. Pentru anul trecut, nu există date finale.
Valoarea pieței de mobilă: peste 2,5 mld. euro
În cifre, afacerile producătorilor români de mobilă au depășit 2,5 miliarde de euro, anul trecut, cu o creştere a pieţei de aproximativ 9% comparativ cu anul anterior. Iar pentru 2016, estimările se apropie de 3 miliarde de euro. De altfel, ultimii patru ani s-au caracterizat prin creșteri semnificative datorită, în principal, exportului. Rotunjind cifrele, se poate vorbi astăzi de o valoare a exporturilor de circa 2 miliarde de euro.
„La nivelul întregului sector al industriei mobilei s-a înregistrat un export cu 8,4 % mai mare, valoric însumând 159 milioane de euro. Au fost înregistrate progrese în activitatea desfășurată cu 28 de țări, între care Germania, Franța, Italia, Austria, Olanda, Cehia, Marea Britanie, Elveția, SUA, și diminuări cu 11 țări, între care Norvegia, Azerbaidjan, Estonia, Ucraina, Federația Rusă, Cipru“, a mai spus președintele APMR. Conturând o altă idee, maturizarea pieței a avut ca efect și maturizarea consumatorului. La prima vedere, un profil al celui care cumpără piese de mobiler arată așa : venituri peste medie, pretențios în alegerea modelelor ca design, a calității materialelor, a stofelor ca textură, culori, nuanțe. Cu alte cuvinte, consumatorii care se situează în categoria populației cu venituri ridicate achiziționează produse de mobilier fie la comandă din țară, cu sprijinul designerilor de interior, fie produse de mobilier aduse din import, dar alese cu atenție.
„Piața de mobilă a crescut anul trecut cu 7,4%. Este normal să se dezvolte și afacerile locale. Măsura în care se dezvoltă depinde de abilitatea de a crea produsele pe gustul românilor. Totodată, retailul românesc de mobilier se dezvoltă în măsura în care brandurile își adaptează oferta la public. Sigur că există influențe în designul de mobilier, însă casele românilor au niște caracteristici la care e important să fie adaptată mobila, au un stil propriu, foarte orientat pe funcționalitate, pe spații de depozitare“, a declarat și Adrian Rizea, director comerical Lem’s.
Progresul companiilor din industria mobilei nu se putea înregistra dacă nu se realiza o infuzie tehnologică din ce în ce mai adaptată și mai performantă. Sprijinul a venit atât din partea clienților din țările avansate din Uniunea Europeană, cât și din partea producătorilor locali.
Aurica Sereny, președintele APMR
Locul companiilor mari în piață
La aceste caracteristici s-au adaptat și companiile mari precum Ikea, companie „gigant“ în retailul de mobilă: în anul de catalog 2015 (septembrie 2014 – august 2015), Ikea a înregistrat o creștere a vânzărilor de 12,37% comparativ cu anul de catalog anterior, peste creșterea medie din Ikea Group. „Ikea Group are planuri mari pentru România. Știm deja că piața poate susține nouă magazine Ikea în orașele cu peste 300.000 de locuitori și facem pași mici către îndeplinirea acestui obiectiv. Anul trecut am cumpărat terenul pentru cel de-al doilea magazin din București, pe bulevardul Theodor Pallady, iar dezvoltarea PUZ-ului a început la 26 octombrie 2015. În acest moment, procesul depinde și de susținerea și implicarea autorităților“, a spus Stefan Vanoverbeke, Retail Manager Ikea pentru Sud-Estul Europei.
O altă idee care se conturează din piață îi vizează pe importatorii de mobilă. Iar magazinele care comercializează produse din import se diferențiază, în principal, prin două-trei direcții. În primul rând, sunt magazine cu o ofertă specializată, uneori strict la nivel de gamă mică sau de categorie de mobilier de baie, cameră de zi, dormitor și altele. Apoi, sunt magazine cu gamă complexă din Polonia, Turcia, China, Ungaria sau cu oferte în genul „lichidari de stoc din Germania“. Și mai sunt lanțurile de retail și de bricolaj, unde există deja furnizori externi ce pot susține volume mari și livrări ritmice la prețuri extrem de competitive.
„În 2016, au crescut spectaculos importurile de mobilier din Polonia, cu 41,9 %. Aici, iese în evidență mobilierul din plăci, care a evoluat foarte mult, de la 48,605 milioane de euro, la 65,538 milioane de euro, într-un an“, a adăugat președintele APMR.
Un studiu al al Financial Trends (numit “De la antreprenori pentru antreprenori – industria de mobilă“) arată că 69% dintre producătorii de mobilă estimează că, până la finele anului, le va creşte cifra de afaceri, 26,8% că va stagna, în timp ce numai 4,2% se aşteaptă la pierderi. Mare parte dintre aceştia au estimat creşteri realiste ale businessului în 2016. Mai exact, cei care se aşteaptă la creşteri de peste 25% sunt cei care, la ora actuală, au un potenţial uriaş, câtă vreme aceia care se aşteaptă ca cifra de afaceri să stagneze nu au, în prezent, o poziţie dominantă în piaţă. Astfel, 63,4% dintre ei susţin că le vor creşte afacerile între 0 şi 25%, 16,9% preconizează o majorare între 26% şi 50%, 4,2% o creştere cuprinsă între 76 şi 100%, în timp ce doar 1,4% se aşteaptă la creşteri de peste 200%.
Mai departe, fie că vorbim de branduri internaţionale, fie că numărăm nume româneşti, calea pentru dezvoltare pare să fi fost una singură și anume extinderea. Nici nu s-ar putea altfel: consumatorii și companiile au început să se formeze pe cultura Occidentului.
