Dacă în urmă cu exact doi ani nimic nu prevestea ce se va întâmpla în această industrie, din septembrie 2014 au început îngrijorările. În primă fază, principalii jucători nu se așteptau la scăderile bruște care au urmat. Punctul culminant a avut loc chiar în prima lună a anului trecut, când cotația țițeiului coborâse sub pragul de 50 de dolari/baril. După o primă rundă de bugete și planuri refăcute a urmat liniștea. Doar că era liniștea de dinaintea furtunii, întrucât de la o cotație medie de 62 dolari/baril, cât era în luna iunie, petrolul a încheiat ultimă lună din an la un preț de 38 de dolari/baril.

A urmat panica. Iar toate bugetele și planurile deja refăcute au fost șterse și reluate în scenarii și mai apocaliptice, deoarece, în ianuarie anul curent, țițeiului a ajuns la un preț de doar 30 de dolari/baril. Profiturile de sute de milioane de euro s-au evaporat instantaneu din raportările financiare ale companiilor din industrie. Bugetele de investiții au fost tăiate la sânge. Au apărut din nou pe tapet planurile de restructurare, deja uitate.   

Afaceri mai mici cu 10%

Afacerile cumulate ale celor mai mari 15 jucători care activează pe piața de petrol și gaze din România s-a redus anul trecut cu puțin peste 10% față de anul precedent. Cu doar câteva excepții, toate companiile au raportat afaceri mai mici. Când vine vorba de profituri, lucrurile stau cu totul diferit. Grupul OMV Petrom a înregistrat prima pierdere de la privatizare. De la profitul de peste 2 miliarde de lei din 2014, reprezentanții companiei petroliere s-au văzut nevoiți să raporteze pierderi de 690 de milioane de lei, principalul motiv fiind deprecierea activelor din zona de explorare și producție. Astfel, în contabilitate compania a raportat elemente speciale negative de 2,7 mld. lei în contextul în care valoarea barilului de petrol s-a înjumătăţit faţă de anul precedent. Totuși, pe retailul de carburanți compania OMV Petrom Marketing SRL, liderul clasamentului, a avut o creștere anuală a profitului de 8,5%, respectiv de 4% în cazul cifrei de afaceri.

Dacă în cazul OMV comerțul cu carburanți s-a dovedit profitabil, în situația în care prețurile produselor finite s-au ieftinit, al doilea mare jucător de pe piața de retail de carburanți din România a înregistrat pierderi de peste 138 de milioane de lei. Însă, pentru prima dată de la privatizarea rafinăriei de la malul Mării Negre, Rompetrol Rafinare a trecut în zodia profitului, astfel kazahii au reușit să înregistreze profit și cu KazMunaiGas Internațional, noua denumire a grupului Rompetrol. Și compania Petrotel-Lukoil, care deține rafinăria din Ploiești, a avut profit net de câteva milioane, după un an tulburător, în care instituțiile statului i-au pus sechestru pe active într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul a fost estimat inițial la 230 mil. euro, ca mai apoi să fie majorat de peste șapte ori.

Nu doar companiile private au resimțit efectele prăbușirii cotației țițeiului ci și cele două mari companii de stat din domeniul gazelor naturale, Romgaz și Transgaz. Ambele au raportat afaceri mai mici în 2015. Scăderi au fost înregistrate și în cazul profitului net atât la Romgaz, cât și la Transgaz. Pe lângă scăderea consumului ca urmare a activității reduse a industriei chimice, prețul gazului de import a avut o influență clară asupra afacerii Romgaz. Totuși, compania și-a programat pentru 2016 investiții de peste un miliard de lei, iar recent directorul general Virgil Metea a anunțat că în acest an vrea să înceapă o investiție de circa 200 mil. euro într-o nouă centrală pe gaze la Iernut.

Distribuitorii de gaze, pe plus

Pe partea de distribuție și furnizare de gaze naturale, cei doi mari jucători E.ON și Engie au raportat afaceri mai mari anul trecut. Cel puțin E.ON Distribuție a raportat o dublare a cifrei de afaceri și un profit net de trei ori mai mare. De menționat că în cazul E.ON Distribuție rezultatele financiare includ și activitatea de distribuție a energiei electrice. Potrivit, directorului general al E.ON România, Frank Hajdinjak, în acest an compania și-a propus depășirea pragului de 5 miliarde de lei cifră de afaceri și are programate investiții cu o valoare apropiată celei din anul precedent, când au fost alocate fonduri de 433 milioane de lei.