Industria românească intră în comă fără speculatori

Dezvoltatorii de spaţii industriale nu mai construiesc decât în urma unor contracte ferme, ponderea acestui tip de tranzacţii crescând în trimestrul doi la 23% de la 6%

Mulţi dintre investitorii care şi-au pariat banii pe relansarea industriei româneşti au rămas cu suprafeţe imense de terenuri nedezvoltate, care generează anual pierderi. Peste 1.200 de hectare de teren au fost cumpărate în jurul marilor oraşe pentru construcţia de spaţii industriale şi logistice, însă în ultimii ani nu s-a mai construit aproape nimic. Numai în jurul Bucureştiului stau neînchiriaţi circa 140.000 mp de spaţii industriale, iar în oraşe precum Timişoara, Arad sau Ploieşti, gradul de neocupare se ridică la 13-15%, potrivit DTZ Echinox. Sectorul stă practic pe loc, de vreme ce suprafaţa spaţiilor disponibile este similară cu cea de anul trecut, şi asta pentru că au fost livrate puţine proiecte, iar absorbţia spaţiilor construite este extrem de greoaie.

Potenţialul pieţei româneşti a determinat o serie de investitori să construiască speculativ, fără a avea o cerere concretă pentru spaţiul dezvoltat, însă criza le-a oprit avântul, după ce s-au trezit cu suprafeţe imense neocupate. „Având în vedere că nu se mai construieşte speculativ şi nu prognozăm astfel de construcţii nici în următorii doi ani, putem estima o scădere a ratei spaţiilor industriale. Scăderea însă va fi lentă, deoarece va fi echilibrată de creşterea stocului de spaţii industriale prin construcţia de clădiri la cerere“, explică Irina Iliescu, şefa departamentului industrial din cadrul Jones Lang LaSalle (JLL). Din informaţiile companiei, „nu au existat şi nu există construcţii industriale speculative pentru anul 2013“. Şi asta pentru că finanţarea este scumpă şi se acordă în cazul clădirilor la cerere (de tip build-to-suit), deci în baza unui pre-contract de închiriere sau de vânzare-cumpărare.

În primul semestru al acestui an s-au închiriat circa 149.000 mp de spaţii industriale, din care 53% reprezintă doar tranzacţiile realizate în Bucureşti. În această perioadă, Carrefour şi-a reînnoit contractul de închiriere pentru 45.000 mp în Europolis Park şi Elit România a semnat un nou contract de 9.000 mp în acelaşi parc logistic. Dacă în primul trimestru, ponderea contractelor reînnoite era de 71% din totalul suprafeţei absorbite de piaţă, în ultimele trei luni, acest tip de tranzacţii a scăzut la 47%, în favoarea contractelor de tip build-to-suit – a căror pondere a crescut de la 6% la 23% – şi a contractelor noi, care au crescut de la 23% la 30%. Nivelul chiriilor a rămas constant în ultimele şase luni, variind în jurul a 4 euro/mp/lună, în cazul spaţiilor de peste 20.000 mp, acesta scăzând la circa 3,5 euro/mp/lună.

În concluzie, fără investitori care să rişte construcţia unor spaţii industriale noi, acest sector va rămâne cu stocul dezvoltat înainte de criză. Practic, în ultimii cinci ani s-au construit numai 100.000 mp de spaţii noi în Bucureşti, dintr-un total de 900.000 mp la cât este estimat că va ajunge stocul în 2013. Până la relansarea consumului, care este puţin probabil să aibă loc pe termen scurt, investitorii vor rămâne la fel de precauţi cu privire la dezvoltarea unor proiecte noi.