Romania este pusa in situatia de a elimina restrictiile tarifare la importul de produse industriale din Uniunea Europeana. Momentul, 1 ianuarie 2002, nu ar trebui sa ne provoace frisoane. Reducerea reciproca a taxelor vamale, vizand liberalizarea schimburilor comerciale intre tarile UE si Romania, convenita prin Acordul European, a demarat gradual in 1993. Calendarul renuntarii la barierele de natura tarifara a fost corect in ceea ce ne priveste. UE si-a redus mai rapid taxele la importul de produse industriale din Romania, procesul incheindu-se in 1997. Romania a primit un avans de noua ani, timp in care se presupunea ca economia va fi suficient de puternica pentru a rezista concurentei produselor fabricate de intreprinderile vest-europene. Imaginea construita atunci era optimista: sectorul intreprinderilor de stat se va restrange treptat in favoarea firmelor private, Romania va inregistra o crestere economica anuala de cel putin 2-3%, restructurarea industriala va merge cu motoarele din plin. Previziunile au fost de mult date peste cap.
Oamenii de afaceri sunt circumspecti
Principalele produse industriale importate din spatiul comunitar sunt masinile, aparatele si echipamentele electrice, produsele textile, produsele industriei chimice si metalele comune. O simpla trecere in revista a datelor statistice este suficienta pentru a vedea ca importurile de mai sus au gasit in Romania teren viran. Prabusirea capacitatilor de productie autohtone a insemnat o concurenta din ce in ce mai nesemnificativa pentru importurile industriale. Industria chimica este un exemplu relevant. Daca la nivelul anului 1990 se produceau 2.805 mii tone de ingrasaminte chimice, 763 mii tone soda caustica sau 889 mii tone soda calcinata, in anul 2000 raportarile aratau astfel: 1.044 mii tone ingrasaminte chimice, 310 mii tone soda caustica, 462 mii tone soda calcinata. Judecand fie si prin prisma datelor despre industria chimica, se pare ca Romania nu stiut sa exploateze avansul acordat.
Pentru mediul de afaceri situatia este clara: desfiintarea taxelor vamale va aduce prejudicii grave. Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Importatorilor si Exportatorilor din Romania, apreciaza ca nu suntem pregatiti sa facem fata evenimentului, competitia internationala fiind extrem de dura. Scenariul pesimist are in vedere stergerea completa de pe harta economiei romanesti a producatorilor autohtoni de asemenea marfuri, avand in vedere avansul concurentei.
Specialistii Directiei Negocieri Regionale din Ministerul Afacerilor Externe au un punct de vedere diferit. Faptul ca importurile de produse industriale vor fi netaxate nu are de ce sa ingrijoreze. Economia face fata, iar daca importurile explodeaza, Acordul European permite protectia companiilor autohtone. Instrumentele care pot fi folosite sunt masurile de salvgardare in cazul cresterii notabile a importurilor, masurile antidumping sau taxele de retorsiune. In nici un caz nu se pune problema amanarii momentului 1 ianuarie 2001. Ar insemna o incalcare a angajamentelor asumate, cu consecinte atat in plan comercial, cat si in planul procesului de aderare. UE ar putea aplica contramasuri, de genul reintroducerii taxelor vamale la exportul principalelor produse romanesti, iar Comisia Europeana ar putea repune in discutie unele capitole de negociere deja finalizate sau in curs de negociere. Asadar, nu exista cale de intoarcere.
Importurile ar putea relansa productia
Pozitia oficiala merge mai departe. Cristian Colteanu, secretar de stat in cadrul MAE, considera ca importurile de produse industriale din UE sunt benefice. Masinile, echipamentele etc. sunt destinate retehnologizarii industriei romanesti, iar pastrarea taxelor vamale ar impiedica acest proces. In cazul produselor textile, importurile din UE se regasesc in exporturile de imbracaminte romaneasca pe pietele tarilor membre. Mentinerea taxelor vamale ne-ar aduce numai deservicii, o contramasura din partea UE putand fi, spre exmplu, aplicarea barierelor tarifare si netarifare la importul de imbracaminte din Romania. Astfel, Romania ar fi eliminata de pe piata comunitara.
Industria romaneasca ar trebui sa fie linistita, efectele liberalizarii au fost cuantificate in prognozele pe perioada 2001-2005, elaborate de Ministerul Prognozei si Dezvoltarii. Ritmul mediu de crestere al exporturilor va fi devansat de cel privind importurile (10,3% fata de 9,3%). Un element important il constituie cresterea importurilor de bunuri de investitii intr-un ritm de circa 15%, sustinandu-se astfel restructurarea si relansarea economiei, deci, in perspectiva, relansarea exporturilor.
Cifrele balantei comerciale
Schimburile comerciale cu UE pe primele opt luni ale anului 2001:
· Export: 5186, 3 milioane USD, 67,4% din total export
· Import: 5800,7 milioane USD, 56,8% din total import
Principalii parteneri si la export, si la import: Germania si Italia
Schimburile comerciale cu UE pe 2000
· Export: 6618,4 milioane USD, 63,8% din total export
· Import: 7388,4 milioane USD, 56,6% din total import
Principalii parteneri la export si import Germania si Italia
In anul 2001, primele opt luni, exportul a crescut cu 21,3% catre UE, comparativ cu aceeasi perioada sin 2000.
Structura pentru 2000
· Export textile si articole de imbracaminte 35%, masini si echipamente 16,2%, produse siderurgice 12,3%, incaltaminte 11,6 %, mobila 6,5%
· Import masini si utilaje 25,2%, textile si articole de imbracaminte 24,3%, produse chimice 9,3 %, produse siderurgice 5,8%.
Pentru anul 2001 structura este asemanatoare, dar ponderea difera.
SURSA: MAE
