Radu Mazăre este unul dintre cei trei milioane de români care muncesc în străinătate, dar el este un pic diferit de ceilalţi, scrie prestigiosul Euronews preluat de Rador. El a vizitat prima dată insula Madagascar, în Oceanul Indian, ca o alternativă la obişnuita sa destinaţie de vacanţă, Brazilia. "M-am simţit minunat chiar de la prima mea vizită, în 2011", povesteşte Radu Mazăre pentru Euronews.
Când a decis să se mute definitiv pe insulă – asta s-a întâmplat anul trecut – motivul principal a fost o trăsătură specială a insulei, aceea că Madagascarul nu are un tratat de extrădare cu România, ţara natală a lui Radu Mazăre. Fost primar al oraşului Constanţa, port la Marea Neagră, Radu Mazăre a fost condamnat la şase ani şi şase luni de închisoare pentru abuz în serviciu.
Într-unul din dosare el este acuzat că a vândut terenuri ale primăriei la preţuri subevaluate, pierderea totală pentru Constanţa fiind de 3 milioane de euro. Radu Mazăre a respins acuzaţiile care i s-au adus, insistând că o curte de apel l-a achitat anterior de acuzaţii similare. În fine, fostul primar constănţean a declarat că nu are încredere în sistemul judiciar românesc şi din acest motiv caută să obţină azil în Madagascar.
„Statutul meu actual este de solicitant de azil într-o ţară africană, din moment ce nu am nicio şansă să beneficiez de un proces corect în România. În România, sistemul de justiţie se află sub controlul Serviciului Român de Informaţii”, a spus Radu Mazăre pentru Euronews, via WhatsApp.
Radu Mazăre a devenit o celebritate în timpul celor 15 ani petrecuţi în fotoliul de primar, mare parte ca rezultat al comportamentului său flamboaiant. A fost văzut îmbrăcat în costum de faraon, sau de sultan, sau chiar de ofiţer nazist şi conducând parade, ultima sa „acrobaţie” atrăgându-i acuzaţii din partea Centrului Român pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului (MCA), care a declarat că gestul lui Radu Mazăre este „scandalos şi provocator”. Centrul a înaintat şi o plângere oficială la procuratură.
Acum, că s-a mutat într-o ţară străină, Radu Mazăre nu a adoptat un stil de viaţă asociat în mod obişnuit cu cel al unui solicitant de azil. Un entuziast al sporturilor nautice, Mazăre deţine deja acţiuni la un centrul de kitesurfing (sport nautic cu zmeu şi placă) de pe insulă şi a luat în arendă pe termen lung un teren pe care se află 16 bungalouri de lux. Ataşat puternic de stilul său de viaţă şi nedorind să schimbe priveliştea actuală, de ţărm de ocean la tropice, cu cea a interiorului unui tribunal din România, sau cu a interiorului unei celule de închisoare, Radu Mazăre a declarat că nu intenţionează să se întoarcă în România.
„Drepturile mele au fost în mod constant încălcate de statul paralel şi ocult din România, ţară unde nu există justiţie corectă”, a concluzionat pe WhatsApp Radu Mazăre. Uniunea Europeană a felicitat modul în care a progresat România la capitolul combaterea corupţiei. Cu toate acestea, în ultimele câteva luni România a fost avertizată cu privire la încercările unor politicieni de a submina puterile investigatorilor judiciari şi de a le reduce capacitatea de a trage la răspundere pe cei care au încălcat legea.
Organizaţia World Justice Project a calificat România pe locul 29 din 180 de ţări în ce priveşte corupţia, fiind în spatele naţiunilor Barbados, St. Kitts şi Nevis din Caraibe şi înaintea Italiei şi Greciei. De asemenea, România ocupă al 59-lea loc înaintea Madagascarului.
Cazul lui Radu Mazăre nu este, însă, unic. Un alt oficial de rang înalt care încearcă să scape de campania anticorupţie este Elena Udrea, fost ministru şi candidat în ultimele alegeri prezidenţiale din România. Nerăbdătoare să îşi reconstruiască viaţa la mii de km distanţă de casă, Elena Udrea a fugit în Costa Rica la începutul acestui an.
Fost consilier al fostului preşedinte Traian Băsescu şi considerată protejata acestuia, Elena Udrea a avut o ascensiune rapidă, devenind ministru al turismului. Cariera ei politică s-a sfârşit, însă, abrupt, după începerea unor anchete penale în dosare în care era acuzată de acte de corupţie. Înainte de plecarea ei în Costa Rica, în luna februarie, Elena Udrea a fost condamnată la şase ani de închisoare cu drept de apel, fiind acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu.
Iniţial, Elena Udrea a spus presei că se află în vacanţă în Costa Rica, dar ulterior a recunoscut că a cerut azil politic din cauza acuzaţiilor de corupţie formulate împotriva ei de procurorii români. Deşi avocatul ei a declarat că Elena Udrea a primit azil politic în Costa Rica, niciun oficial costarican nu a confirmat afirmaţia.
Elena Udrea a declarat că intenţionează să ceară ajutor de la ONU şi a subliniart că se va întoarce în România doar atunci când va fi sigură că va avea parte de un proces corect. Elena Udrea nu a răspuns solicitărilor noastre pe WhatsApp de a comenta situaţia.
Mult mai aproape de casă, dar tot în exil autoimpus se află şi Sebastian Ghiţă, fost parlamentar şi om de afaceri român, care timp de un an şi jumătate s-a opus extrădării sale din Serbia. România şi Serbia nu au un acord de extrădare, motiv pentru care Sebastian Ghiţă a fost eliberat pe cauţiune de forţele de poliţie sârbe, după ce iniţial fusese arestat.
După toate aparenţele, Sebastian Ghiţă nu se va întoarce curând acasă, mai ales că pe numele lui a fost emis un mandat european de arestare, autorităţile române colaborând cu Interpolul în încercarea de a aduce pe fugarul Ghiţă în faţa instanţelor române de judecată.
Într-un interviu acordat presei române, Sebastian Ghiţă şi-a prezentat cazul în acelaşi fel ca Radu Mazăre şi Elena Udrea, plângându-se de tratamentul inechitabil al autorităţilor din România. Fostul parlamentar se confruntă cu mai multe dosare penale, în care este acuzat de luare de mită, şantaj şi spălare de bani.