activitatea.Mai rau, indici, precum ar fi raportul cost-beneficiu, operativitatea, numarul de angajati, numarul si tipul atributiilor si asa mai departe, pot spune multe despre o institutie privata, dar sunt mult mai greu de cuantificat atunci cand vine vorba de sectorul public. „Nu numai la noi e dificil de vorbit de criterii obiective in acest domeniu. De altfel, probabil ca firmele private ar fi luat locul statului daca beneficiile activitatii acestuia erau usor masurabile“, explica Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania (SAR).Victor Giosan, consultant independent in domeniul administratiei publice locale si subprefect al judetului Valcea, spune ca in Romania, in acest sector, indicatorii de performanta sunt utilizati in foarte putine cazuri. „E foarte greu sa ai o viziune clara asupra eficientei politicilor administratiei publice. De vina este, probabil, si faptul ca la noi nu se lucreaza cu bugete separate pentru fiecare program“, afirma el.Daca lucrurile ar fi pe un fagas normal, fiecare actiune a institutiilor statului ar trebui sa raspunda unor indicatori de rezultate (care analizeaza rezultatele si costurile necesare atingerii acestora) si unor indicatori de impact (mai dificil de implementat, analizeaza raportul dintre rezultate si scopul initial). Din pacate insa, astfel de analize au loc doar rareori si atunci sunt, de obicei, realizate de organizatii non-guvernamentale.Institutul de Politici Publice (IPP), de exemplu, aproape a terminat un studiu privind politica de echilibrare a bugetelor locale. „Am descoperit ca la nivelul comunelor dependenta de transferuri de la bugetul central este foarte mare. Exista comune, ca Sistarovat, in Arad, sau Jugureni, in Prahova, unde cheltuielile cu autoritatile publice sunt de trei pana la sase ori mai mari decat veniturile locale. Daca in cazul municipiilor resedinta de judet situatia este destul de uniforma, in sensul ca veniturile acopera bine cheltuielile, la orase variatiile sunt foarte mari, in functie de caracteristicile locale“, explica Monica Toba, coordonator programe la IPP. Si la nivelul altor institutii decat cele locale criteriile de performanta financiara difera mult. Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor, de exemplu, va cheltui in acest an 163 de miliarde de lei (107 miliarde fiind cheltuieli de personal), iar in 2004 a aplicat amenzi de 215 miliarde de lei. De cealalta parte se afla institutii precum Autoritatea Nationala a Vamilor, cu un buget de 1.643 de miliarde de lei (din care cheltuieli de personal 645 de miliarde), care a aplicat, in 2004, amenzi de 69 de miliarde si a confiscat marfuri de 248 de miliarde de lei. Prefecturile stau si mai prost: pentru cei 2.042 de angajati se vor cheltui 587 de miliarde de lei (415 miliarde pentru personal), in timp ce veniturile proprii sunt nesemnificative.Insa beneficiile complete aduse publicului de o institutie sau alta nu pot fi privite doar prin prisma veniturilor obtinute. Operativitatea si calitatea serviciilor ar putea fi indicate, de exemplu, de numarul de angajati ai administratiei publice raportat la cel al populatiei, iar aici Romania sta cel mai prost dintre toate fostele si actualele candidate la aderare (de peste patru ori mai putini decat in Cehia, de exemplu). Nivelul serviciilor ar putea fi sugerat si de raportul dintre salariul mediu din domeniu si cel pe economie (se presupune ca specialistii adevarati fug dintr-un sistem care nu-i motiveaza indeajuns). Aici, aparent, stam mai bine decat vecinii, dar statistica nu surprinde dezechilibrele mari din cadrul sistemului (intre functiile de executie si cele de conducere ori intre domeniul apararii si ordinii publice si restul institutiilor administrative).
ANGAJATI PUTINI SI PROST PLATITI
• Doar 158.000 de romani lucreaza in administratia publica. In Ungaria, de exemplu, unde sunt de doua ori mai putini locuitori, exista 323.000 de functionari in institutiile statului.
• Conform Institutului National de Statistica, in noiembrie 2004, salariul mediu brut pe ramura intitulata „Aparare, administratie publica si asigurari sociale de stat“ a fost de 13,2 milioane de lei, cu peste 50% mai mult decat salariul mediu brut pe economie (8,7 milioane).
• In realitate, fara militari, politisti si cei din serviciile secrete, salariul mediu brut scade semnificativ, la circa opt milioane de lei. Mai mult, pentru functionarii obisnuiti, salariul mediu brut reprezinta circa 70% din media pe economie. „Asta duce la contraselectia personalului si la coruptie“, spune Sorin Ionita, director executiv al SAR.
