La nivelul întregii țări s-au înregistrat în sezonul 2018, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, 23 cazuri de infecţie, dintre care unul în București, iar Ministerul Sănătăţii a recomandat recent autorităţilor locale să intensifice măsurile.
La începutul lunii august s-a înregistrat în România, Galați, primul deces din cauza virusului West Nile, transmis de tânţari. În ciuda pericolului, Primăria Capitalei pare însă neputincioasă, parcurile, curțile și grădinile din București fiind în continuare pline de țânțari, deși până acum a plătit circa 6 milioane de lei pentru stârpirea insectelor.
În plus, instituția spune că nu a fost informată cu privire la existența unor focare de infecție cu țânțar tigru care este prezent în București de câțiva ani și face ravagii, deci nu s-au luat măsuri specifice.
Municipalitatea aplică tratamente doar pe spatiile pe care le administrează (parcuri, cimitire, malurile lacurilor, piețe, instituții din subordine), iar domeniul privat, care acoperă cea mai mare parte din oraș, rămâne descoperit (subsolurile blocurilor, grădinile blocurilor, curți). Pe zonele proprietate privată, în teorie, tratamentele trebuie aplicate de proprietari, însă în practică acest lucru nu se întâmplă. Oamenii fie nu știu că le revine această sarcină, fie spun că este prea scump – costă 40-50 lei un pliculeț de insecticid dacă proprietarii aplică singuri tratamentul și 100-200 lei dacă apelează la o firmă – fie sunt dezinteresați în lipsa sancțiunilor aplicate de Primărie.
În aceste condiții, daca tratamentul nu se aplică unitar și nu se stârpesc focarele de infecție, de exemplu de pe o stradă cu 20 de case, zece aplică și zece nu, țânțarii nu vor fi stârpiți și se înmulțesc din nou. Primăria spune că nu poate interveni pe domeniul privat deoarece legea nu permite, însă nici nu a căutat alte soluții.