Observ că funcționăm într-o economie din ce în ce mai precaută, văd decizii de achiziții sau de investiții care tind să fie amânate, văd presiuni substanțiale de inflație. Lucrurile se complică pentru că aceste presiuni nu s-au materializat încă de-a lungul întregului lanț economic, dar este foarte clar că anumite segmente funcționează sub o tensiune foarte mare.
Suntem într-o perioadă de incertitudine, ceea ce duce la o crispare. Dacă în urmă cu șase luni lucrurile erau destul de clare și previzibile, iar acest lucru crea un fundament solid pentru investiții, acum acest sentiment nu prea mai există. Nu este cazul de panică, dar este clar că lumea a încetinit luarea deciziilor, a început să se uite tot mai atent. Este clar că nu prea mai există premisele pentru o creștere susținută, dar nici nu putem vorbi încă de un declin evident.
Ne putem îndrepta către o situație destul de complicată, cu două fenomene: recesiune și inflație
Este posibil ca peste un an să vorbim clar despre recesiune și, de această dată, ar putea fi o recesiune complicată din cauza inflației. De obicei, când intri într-o recesiune ai câteva pârghii monetare pe care le poți activa, dar, într-un context inflaționist, aceste parghii nu mai sunt disponibile. În mod normal într-o recesiune băncile centrale caută să ieftinească banul astfel încât el să circule mai repede. Dar lovite de inflație, băncile centrale vor fi nevoite să facă fix invers. Adică să scadă viteza de circulație astfel încât banul să devină mai scump, lucru care ar putea accelera recesiunea. În acest mod ne îndreptăm către o situație destul de complicată în care vom avea două fenomene – recesiune și inflație – care se ciocnesc cap în cap. Lupta cu inflația fiind considerată primordială de către băncile centrale este o veste proastă pentru prognozele de creștere economică. Inflația în cantități mici nu este neapărat ceva rău, dar peste un anumit nivel devine o boală care trebuie neaparat tratată.
Este prima criză din ultimele decenii din care nu putem ieși tipărind bani
Ceea ce se întâmplă acum a avut loc ultima dată în anii ’70 ca urmare a „șocului petrolier”. Este prima criză din ultimele decenii din care nu putem ieși tipărind bani. Dacă ne uităm la criza economică declanșată de Covid-19, am depășit-o generând lichidități enorme de bani, dacă ne uităm la criza din 2008, am trecut peste acei ani tot printând sume foarte mari de bani. Mereu am avut această supapă de care s-au folosit guvernele și băncile centrale. De această dată nu putem acționa la fel pentru că am pune paie pe foc, am stârni și mai mult inflația, ceea ce poate duce la hiperinflație, inflație necontrolată. De aceea există șanse importante ca în curând principalele economii occidentale să intre în recesiune.
Față de criza din 2008-2009 efectele vor fi altele. În 2008, cele mai mari efecte au fost șomajul și lipsa de activitate economică. Oamanii și-au pierdut locurile de muncă, iar Guvernul a impus măsuri de austeritate care au accentuat pierderea de joburi. Acum, cred că impactul cel mai mare va fi legat de faptul că banii își vor pierde valoarea. Prețurile vor crește fără ca salariile să crească și ele la fel de mult. Dacă tu ai azi un buget de 100 de lei, îți cumperi un coș de alimente, iar peste trei-șase luni vei cumpăra mai puțin. Ceea ce înseamnă o sărăcire voalată a populației. Inflația există deja de mai multe luni, populația cu siguranță simte deja acest lucru. Și, din păcate, acest lucru s-ar putea să se accentueze înainte să se îmbunătățească și să vină la pachet cu o criză economică în care oamenii să sufere nu doar că se devalorizează banii, ci și că se trezesc dați afară. Este o criză mult mai periculoasă și mult mai dureroasă pentru care nu văd un mijloc de ieșire foarte clar, palpabil.
De asemenea, multe lucruri vor depinde de factori care nu sunt sub controlul nostru. Cu cât se agravează situația din Ucraina, cu atât vom simți consecințe economice, va spori inflația. Sunt mai multe aspecte pentru care nu văd un deznodământ rapid și pot să apară consecințe economice destul de nefaste pentru Occident, pentru noi toți. Lucrurile nu par să se liniștească curând în Ucraina și cu cât se agravează situația, s-ar putea să se înrăutățească și consecințele economice. Cu cât furnizarea de energie dinspre Rusia stagnează mai mult, cu atât impactul economic este mai mare. Acum avem niște sancțiuni care au creat un impact economic destul de mare și la ruși și în Occident, dar dacă aceste evenimente continuă și consecințele economice vor crește.
Luptându-ne cu inflația suntem obligați să creăm o recesiune
Dar dincolo de asta râmânem cu problema fundamentală de inflație care poate duce în criză. Luptându-ne cu inflația suntem obligați să creăm o recesiune. Aceasta este de fapt problema.
O criza similară a mai fost în anii ’70 și a durat aproape un deceniu. A fost o criză care a generat o inflație foarte puternică din cauza embargo-ului impus Occidentului de către țările producătoare de petrol. Criza aceasta nu a fost rezolvată într-un an, doi, ci abia la începutul anilor ’80 de către Paul Volcker, președintele FED (Federal Reserve – banca centrală a SUA). El a scăpat SUA de inflație doar cu o perioadă de dobânzi foarte, foarte mari. La vremea respectivă dobânzile erau între 10-20%.
Este foarte probabil ca economia SUA să ajungă în șase-opt luni în recesiune și îmi este greu să cred că România va fi ferită.
Reticență crescută pentru investiții
În ceea ce privește deschiderea pentru investiții, există în continuare bani doar că a crescut destul de mult reticența oamenilor pentru a-i folosi. Această reticență depinde destul de mult de zona geografică, dar la noi au impact atât inflația cât și situația din Ucraina. Poate în SUA contează mai mult inflația decât războiul, dar pentru noi contează destul de mult și războiul. În
Europa Centrală și de Est situația ar putea derapa mai mult pentru că este o zonă expusă puternic din punct de vedere energetic la Rusia.
Ceea s-a schimbat în primele luni din acest an față de 2021 este legat de amploarea discuțiilor despre inflație, de faptul că antreprenorii simt că trebuie să crească prețurile. Există un sentiment de amânare, de a aștepta cum evoluează lucrurile înainte de a construi o hală nouă, de a crește capacitatea de producție sau de a angaja încă cinci oameni. Și, dacă tot mai mulți oameni sunt mai precauți, cu atât influențează o scădere economică care validează precauția și intri într-un cerc vicios.
Pentru noi ca fond nu este neapărat o problemă. Pe de o parte complică planul de business și jobul nostru, dar ne creează oportunități interesante. Pentru că noi avem capacitatea să gândim pe termen lung și dacă înțelegi ce și de ce se întâmplă, ce impact are un lucru într-un anumit context, o astfel de situație poate deveni o oportunitate.
Această perspectivă nu ne-a blocat, avem un mandat de la investitori să investim banii pentru că sunt situații interesante. În prezent avem discuții cu mai multe companii din zona de sănătate, packaging, IT și sperăm ca în curând să încheiem tranzacții noi”.
