Punerea în balanță a influențelor pozitive și negative, atât interne, cât și externe, arată că nivelul cursului de schimb leu-euro va stagna până la sfârșitul acestui an.
Banca Națională a României a intervenit de mai multe ori în piață de la începutul anului ca să susțină moneda națională. Astfel, leul s-a apreciat cu aproximativ 1,75% față de euro de la începutul anului și până pe 10 martie. Mai exact, cursul a coborât de la 4,26 lei pe euro până la 4,19 lei.
Practic, leul nu a crescut semnificativ față de euro. Dacă ne uităm pe graficul cu media lunară a cursului, observăm că leul este încă la o valoare mai mică decât cea de acum 12 luni. În martie 2010, cursul mediu a fost de 4,08 lei/euro, conform datelor BNR. Adică semnalele pozitive din economie de la începutul anului au avut destul de puține efecte directe asupra cursului, mai ales că pentru susținerea leului a intervenit direct și Banca Națională.
Problema este însă că veștile bune din economie dau semnale de dispariție. Rata anualizată a inflației a revenit pe creștere în februarie, ajungând la 7,6% față de 6,99%, în ianuarie. Scumpirea alimentelor, principala cauză a inflației de luna trecută, are implicații directe asupra cursului. Pentru a ține în frâu inflația, teoretic, BNR ar trebui să majoreze dobânda de politică monetară (lucru care se va întâmpla în cazul în care creșterea prețurilor continuă), ceea ce ar mări interesul pentru moneda națională și ar duce la apreciere față de euro.
Din păcate, acest lucru ar duce la dobânzi mai mari la credite, cu efecte negative asupra revenirii economice la care speră toată lumea. Riscurile care rezultă
dintr-o eventuală majorare a dobânzii-cheie, în locul unei scăderi, așa cum ar trebui, sunt, astfel, foarte mari.
„Până în vara acestui an, inflația anuală va fi de circa 7,2-7,5%, apoi, din august-septembrie, va scădea treptat sub 4% lunar, nivel la care se va menține până la sfârșitul anului“, a declarat, pentru liniștea noastră, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Evoluția leului nu este însă influențată doar de mediul intern, ci și de situația europeană. Iar zona euro are la rândul ei probleme din ce în ce mai mari cu inflația, probleme care amenință inclusiv revenirea economică.
ȘI BCE luptă cu inflația
În ultimul discurs, președintele Băncii Centrale Europene (BCE)
Jean-Claude Trichet a anunțat că urmează ca inflația să fie contracarată puternic în perioada următoare, nivelul creșterii prețurilor fiind estimat acum la 2,3% pentru acest an. Ceea ce înseamnă că dobânda de referință a BCE va fi majorată de la minimul istoric de 1%, în aprilie sau în mai. Oficialii europeni nu se grăbesc nici ei cu modificarea dobânzii deoarece economia nu și-a revenit încă pe deplin.
Însă semnalul a fost suficient pentru ca euro să se aprecieze imediat în fața dolarului american. Cursul celor două valute a ajuns la peste 1,40 dolari pe euro după discursul lui Trichet, însă a revenit la nivelele anterioare de circa 1,36-1,38 dolari pe euro. Aprecierea euro față de principalele valute convergente înseamnă și aprecierea față de leul românesc, iar eforturile BNR de menținere a unui curs stabil ar trebui intensificate.
Petrolul poate crea probleme grave
La presiunile create de dobânda BCE și de inflație se adaugă și prețul barilului de petrol. În cazul în care turbulențele din Libia se extind și în statele arabe vecine, economia globală și, implicit, cea a României sunt în pericol de o nouă recesiune. Cotația barilului de petrol WTI a depășit 100 de dolari, dar se speră într-o ieftinire după ce statele OPEC vor majora producția.
Prognozele din acest moment rămân totuși optimiste. Chiar dacă în ceea ce privește inflația de la finele anului economiștii nu sunt de acord cu BNR, indicând un nivel între 4% și 5%, pentru curs toată lumea vede apreciere. Mai exact, o apreciere până în jurul valorii de 4,1 lei pentru un euro, care indică mai degrabă o stagnare a raportului valutar față de prezent.
Stabilitatea cursului este importantă pentru cei care au contractat credite în euro iar acum au dificultăți la rambursare. Însă o apreciere prea mare a leului, inclusiv un nivel de sub patru lei pentru un euro, ar crea probleme majore exportatorilor. Iar industria și economia în general se cam bazează pe exporturi pentru ieșirea din recesiune. Și de aceea este de așteptat ca leul să nu se aprecieze prea mult față de euro și de dolar. Dacă este nevoie, chiar cu intervenția BNR.
