Inflația e în scădere. Ce prognozează specialiștii
În luna mai, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat o ușoară creștere, avansând cu 0,3 puncte până la nivelul de 47,4 puncte. Aceasta indică o îmbunătățire timidă a percepției economice generale în rândul specialiștilor și investitorilor din România.
În același timp, rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni, până în iunie 2025, s-a înregistrat la o medie de 5,45%, în scădere față de proiecțiile anterioare. Această reducere poate reflecta speranțe de stabilizare sau ajustare a presiunilor inflaționiste în perioada următoare.
Analiștii economici au revizuit în sus prognozele de creștere economică pentru anul curent, acestea ajungând la 2,9%. Acest lucru indică o perspectivă optimistă în ceea ce privește redresarea economică și potențialul de expansiune în condițiile actuale ale pieței.
Se speră într-o revenire graduală
Aceste evoluții sugerează o anumită încredere într-o revenire graduală și echilibrată a economiei românești, în ciuda provocărilor persistente legate de inflație și alte factori externi și interni. Monitorizarea continuă a acestor indicatori va fi crucială pentru evaluarea direcției viitoare a politicii economice și a climatului de afaceri din România.
”Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut uşor în luna mai, cu 0,3 puncte până la valoarea de 47,4 puncte. Această situaţie s-a datorat majorări cu 1,1 puncte a componentei de condiţii curente a indicatorului”, arată datele Asociaţiei CFA România.
În ceea ce privește perspectivele economice pentru următoarele 12 luni, rata anticipată a inflației în iunie 2025 în România s-a redus semnificativ față de exercițiul anterior, stabilindu-se la o valoare medie de 5,45%. Mai mult decât atât, aproximativ 53% dintre participanții la studiu anticipează o scădere a ratei inflației în aceeași perioadă, reflectând speranțe într-o posibilă ajustare a presiunilor inflaționiste.
În ceea ce privește evoluția cursului de schimb EUR/RON, aproximativ 88% dintre participanți prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni, în timp ce restul anticipează o stagnare. Această percepție indică o încredere redusă în rezistența monedei naționale în fața presiunilor piețelor externe și interne.
Cursul euro va crește ușor
În lumina acestor anticipații, valoarea medie a cursului anticipat pentru EUR/RON pentru următoarele 6 luni este de 5,0130 lei pentru un euro. Pentru un orizont de 12 luni, participanții estimează o ușoară creștere a acestui curs, cu o valoare medie de 5,0605 lei pentru un euro. Aceste proiecții reflectă preocupările legate de stabilitatea economică și monetară în contextul actual al piețelor financiare și al climatului macroeconomic global.
“Luna mai a adus o ajustare în sens crescător a deficitului bugetar aşteptat pentru acest an. Anticipatiile atât în ceea ce priveşte rata inflaţiei, cât şi ratele de dobânda au reintrat în trendul descendent. Însă reducerea ratei inflaţiei către ţintă va fi lentă, principalul risc fiind politica fiscală”, declară Adrian Codirlaşu, CFA – vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
În ceea ce privește piața proprietăților rezidențiale în orașe, perspectivele participanților sunt variate și reflectă diferite viziuni asupra evoluției prețurilor. Conform sondajului, 42% dintre participanți anticipează o scădere a prețurilor în următoarele 12 luni, în timp ce aceeași proporție de 42% consideră că prețurile vor rămâne stabile. Restul de 16% dintre respondenți sunt optimiști în privința unei majorări a prețurilor.
În același timp, o majoritate semnificativă de 68% dintre participanți consideră că prețurile actuale ale proprietăților rezidențiale sunt supraevaluate, sugerând preocupări cu privire la sustenabilitatea prețurilor în contextul economic actual. Doar 26% dintre respondenți cred că prețurile sunt corect evaluate.
În domeniul fiscal, deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a crescut semnificativ față de exercițiul anterior, ajungând la o valoare medie a anticipațiilor de 6%. Această creștere poate reflecta presiunile financiare sporite sau prioritățile bugetare în schimbare ale guvernului.
În ceea ce privește datoria publică calculată ca procent din PIB, anticipațiile indică o creștere până la 54% în următoarele 12 luni. Acest indicator este o măsură importantă a sustenabilității fiscale a unei țări și poate reflecta strategiile de finanțare și politici fiscale adoptate în contextul economic actual.
