După criza sanitară, o altă criză fără precedent a lovit România. Facturile la gaze și electricitate au explodat, iar în ultimele săptămâni, prețul carburanților, dar și cel al alimentelor a înregistrat valori fără precedent, lucru care generează îngrijorări în rândul populației.
Creșterea puternică a prețurilor din ultima perioadă a afectat puternic puterea de cumpărare a românilor. Pentru mare parte din populație, plata tuturor cheltuielilor, de la utilități la rate și produse alimentare a ajuns o adevărată provocare, iar perspectivele nu se arată deloc optimiste.
Potrivit unui barometru realizat de Frames, la comanda Digital HR, peste 80% dintre români spun că inflația i-a afectat puternic și numai 15% spun că au reușit să se descurce în actualul context.
Cele mai mari bătăi de cap au fost, pentru majoritatea respondenților (67%) legate de plata facturilor la utilități (gaze, energie, întreținere). Plata ratelor la bancă, în contextul majorării dobânzilor, a reprezentat a doua mare provocare pentru cei intervievați, iar creșterea prețurilor la alimente s-a aflat imediat pe locul următor, cu 58% respectiv 43%.
În topul provocărilor generate de inflație, cei intervievați au mai bifat, în ordinea numărului de mențiuni, creșterea prețurilor la carburanți (38%), scumpirea medicamentelor (24%), a serviciilor (18%) și altele (11%).
Salariile nu mai sunt suficiente
Pentru majoritatea participanților (73%) la barometru, veniturile au ajuns insuficiente, numai 18% declarând că le ajung încă banii pentru a-și acoperi toate cheltuielile lunare. 9% au refuzat să răspundă.
Barometru Frames & DigitalHR mai arată un lucru interesant. 62% dintre cei chestionați afirmă că nu au nicio rezervă financiară, 22% au între 1000 și 2000 de lei, iar 14% au mai mult de 2000 de lei. 2% nu au dorit să răspundă.
,,Radiografia financiară a zilei arată că, după doi ani de pandemie, marea majoritate a românilor a intrat în acest tsunami de scumpiri vlăguiți din punct de vedere financiar. Cei mai mulți și-au cheltuit și bruma de rezerve financiare pe care o aveau, iar perspectiva scumpirilor din aprilie reprezintă nu motiv de îngrijorare majoră pentru cei mai mulți dintre respondenți. Este o radiografie a sărăciei, a unei țări a cărei situație financiară atârnă de un fir de ață’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
1000 de lei în plus la salariu
O altă întrebare a barometrului Frames & DigitalHR a vizat modul în care românii cred că ar putea face față în contextul scumpirilor din economie. Întrebați câți bani ar vrea să ceară angajatorilor pentru a rezista scumpirilor, cei mai mulți au bifat o sumă – îi putem spune – decentă.
61% dintre respondenți cred că o creștere salarială în jur de 1000 de lei le-ar acoperi, măcar în parte, cheltuielile generate de inflație. 18% au bifat varianta 1000-1500 lei, 11% pe cea între 1500-2500 lei, 4% au marcat varianta peste 2500 lei.
Numai 3% dintre cei chestionați par convinși că s-ar descurca cu o sumă între 500-1000 lei în timp ce doar 3% au menționat varianta 100-500 lei.
,,Rezultatele arată că, în marea lor majoritate, românii înțeleg dificultățile prin care trec firmele și consideră că o majorare decentă a salariilor ar fi una optimă, fără să dea finanțele companiilor peste cap. Întrebarea este dacă firme românești, și așa într-o situație financiară dificilă după pandemie, au posibilitatea de a crește salariile măcar cu rata inflației, dincolo de așteptările angajaților’’, afirmă experții.
Întrebați ce ar face, dacă ar putea, să-și crească veniturile în contextul provocărilor economice, 43% dintre respondenți spun că și-ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, 21% ar căuta încă un loc de muncă/ part-time/ colaborare, 12% ar pleca din țară, iar restul au declarat că nu au o soluție.
Câți români vor să își schimbe jobul
O altă întrebare a barometrului, focusată pe domeniul de interes al Digital HR, a vizat reconversia profesională.
48% dintre cei chestionați au declarat că ar fi dispuși să încerce o nouă meserie, în timp ce 31% au declarat că nu mai sunt capabili de așa ceva.
Dintre cei interesați să își schimbe locul de muncă, 72% ar participa la un curs de pregătire profesională, iar dintre aceștia 53% ar prefera un curs gratuit și numai 27% ar plăti pentru un program de pregătire într-o nouă meserie.
,,Vestea bună este că avem un procent mult mai mare de intervievați, față de precedentul barometru, dispuși să urmeze cursuri de pregătire profesională, să se reprofileze pe o meserie cerută de piața forței de muncă.
E un semn care arată că românii au înțeles că să ieși la pensie de la un loc de muncă devine o perspectivă prea puțin predictibilă și că, dacă vor un câștig mai bun, trebuie să se orienteze către meseriile cerute de piața forței de muncă, să se specializeze’’, a declarat Ligia Neacșu, lider al parteneriatului din cadrul proiectului finanțat din fonduri europene nerambursabile „DIGITAL HR”.
Barometrul efectuat de compania de consultanță Frames, la comanda Digital HR, a fost realizat în perioada 7-13 martie 2022, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc. La barometru au răspuns, în total, 1217 de persoane.
Profilul respondenților a fost reprezentat de angajați cu studii medii și superioare, 58% bărbați și 42% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.