Efectele scumpirilor din sectorul energetic, de la țiței și gaze naturale până la energie electrică, nu au întârziat să apară. Produser Price Index (PPI – indicele prețurilor de producător) din zona euro a ajuns la 6,6% în februarie, rată anualizată, în creștere de la 5,9% în ianuarie, conform datelor Eurostat. Rata lunară de creștere a PPI a fost, în februarie, de 0,8%, mai redusă decât cea din ianuarie, de 1,3%.
Catastrofa naturală din Japonia, turbulențele din Orientul Mijlociu și din Nordul Africii, creșterile prețurilor alimentelor și materiilor prime sunt evenimentele care influențează cel mai mult în acest an stabilitatea economică mondială. Iar în lupta cu inflația, care, mai ales pentru statele emergente, se traduce prin scăderea nivelului de trai, vor fi aruncate în curând dobânzile de referință. Cu efecte potențial negative pentru revenirea economiilor.
Nivelul inflației se situează la 2,1% în SUA, în februarie, și la 2,6% în zona euro, în martie. Ușor mai mare decât se dorește (ținta de inflație este la nivelul de 2%), iar presiunile continuă, inclusiv asupra majorării dobânzilor băncilor centrale.
Cresc dobânzile de referință
Majorare care a și avut loc pentru zona euro. Banca Centrală Europeană a crescut dobânda de referință de la minimul istoric de 1% (adoptat în 2009) la 1,25%. Măsura va afecta cel mai mult statele cu probleme, precum Spania, Portugalia și Irlanda, unde creditele ipotecare au dobânzi variabile într-o pondere de peste 85% din totalul împrumuturilor. Creșterea dobânzii va duce inevitabil și la aprecierea monedei europene față de dolar, unde Federal Reserve nu a modificat încă dobânda de referință de 0,25% (adoptată în decembrie 2008). Iar aprecierea euro față de dolar, în prezent la un raport de circa 1,42-1,43 dolari pe euro, creează probleme pentru exportatori, în special pentru cei din Germania.
Deși președintele BCE, Jean-Claude Trichet, a declarat că majorarea nu reprezintă startul unei perioade de creșteri agresive a dobânzii, analiștii estimează că nivelul va urca până la sfârșitul anului, ca efect al continuării presiunilor inflaționiste și al stabilizării creșterii economice.
Prețul țițeiului, cel mai mediatizat în ultimele luni pe fondul turbulențelor sociale din statele exportatoare de petrol, pare să se fi stabilizat la peste 100 de dolari pe baril. Țițeiul WTI (petrolul de referință la nivel mondial, mai ieftin decât țițeiul Brent) se tranzacționează în jurul valorii de 108 dolari pe baril și nu dă semne de ieftinire. „Menținerea prețului barilului de petrol la niveluri ridicate pentru o perioadă mai mare de timp poate contrbui la încetinirea creșterii economice globale“, se arată în raportul macroeconomic al Deltastock pentru primul trimestru al anului. Estimările de creștere economică globală au și scăzut de la 4,5%, nivelul prognozat de FMI, până la 3,1% conform analiștilor.
Scumpiri la gaze și electricitate
Nu doar petrolul creează presiune asupra inflației, ci și gazele naturale. După scandalul legat de scumpirea carburanților deși avem producție internă, urmează discuții legate de majorarea prețului gazelor naturale. Majorare inevitabilă în condițiile în care și Comisia Europeană ne-a solicitat ca prețul gazelor naturale și cel al energiei electrice să fie liberalizate complet. Cerere pe care OMV Petrom o face constant în ultimii ani. În fapt, Comisia UE cere ca România să publice orarul scumpirilor la gaze, astfel încât să se ajungă la liberalizarea totală. Programul va trebui însă completat de măsuri de protecție socială pentru persoanele defavorizate, creat astfel încât subvențiile să ajungă la cei care au nevoie, nu la toată lumea. Prețul gazelor este așteptat să crească cu 25% în următorul an.
Scumpiri vor avea loc și la energie electrică, unde proiectele de energie verde, în special cea eoliană, au nevoie de subvenții pentru a fi profitabile, pe care le primesc sub forma certificatelor verzi. „Niciun proiect eolian nu este fezabil fără ajutor din partea statului, indiferent dacă vorbim de România sau de Germania“, spune Rene Schoeb, partener la LeitnerLeitner România. Intrarea în sistem a producției eoliene va avea, în 2011, un impact de 5%-7% asupra prețurilor energiei electrice, conform estimărilor ANRE.
Menținerea prețului barilului de petrol la niveluri ridicate pentru o perioadă mai lungă poate contribui la încetinirea creșterii economice globale.
Raportul Macroeconomic al Deltastock, aferent primului trimestru din 2011
5%-7% este scumpirea posibilă a energiei electrice din cauza producției de energie eoliană, care se adaugă scumpirii prognozate, de 25%, a gazelor naturale