Deşi preţurile ar trebui să scadă, având în vedere că cererea este mult redusă şi nu dă semne de redresare, inflaţia rămâne ridicată din pricina preţurilor administrate şi a accizelor.
Orice teorie economică ne spune că în perioadele de scădere a consumului şi, implicit, a cererii preţurile scad la rândul lor. Adică apare fenomenul de dezinflaţie. Aceasta este însă doar teoria. Practica ne arată că economia românească nu respectă regulile. Chiar şi în perioada de recesiune cu consum mult scăzut, inflaţia există.
Rata anuală a inflaţiei din mai a revenit pe creştere anuală (faţă de mai 2009) după ce câteva luni la rând a fost în scădere. Nivelul creşterii preţurilor a fost de 4,42%, faţă de 4,2% în aprilie. Inflaţia a reuşit să rămână în intervalul-ţintă stabilit de Banca Naţională a României (BNR) pentru acest an, de 3,5% plus/minus 1%, însă problema este revenirea pe trendul ascendent.
În cadrul Uniunii Europene, nivelul inflaţiei de luna trecută ne situează pe locul secund la cele mai mari rate, fiind depăşiţi doar de Ungaria, cu 4,9%, şi Grecia, cu 5,3%. Cele mai reduse rate se găsesc în Lituania, cu -2,4%, şi Irlanda, cu -1,9%, acestea fiind singurele state care figurează cu dezinflaţie, conform Eurostat. Rata de inflaţie pentru cele 27 de state a fost de 2%, la fel ca în aprilie, iar la nivelul zonei euro a fost de 1,6%, în creştere de 1,5% luna anterioară.
Scumpiri la mărfurile nealimentare
Este foarte important de menţionat că statele din zona euro, ca şi majoritatea celor din restul UE, au ieşit din recesiune. Sigur, nicio economie nu se simte foarte bine, dar semnalele de revenire, inclusiv a consumului, sunt evidente. Lucru care nu este valabil şi la noi. România se află de şase trimestre consecutive în recesiune, iar probabilitatea de a continua şi în actualul trimestru este foarte mare.
Preţurile însă nu se opresc din creştere. În special la mărfurile nealimentare. Faţă de decembrie anul trecut, preţul acestora a crescut cu 4,63%, iar faţă de mai 2009 s-au majorat cu 8,68%. Cele mai mari scumpiri din această grupă le găsim la tutun şi ţigări, ale căror preţuri au crescut cu 14,62% în primele cinci luni ale anului. Evident, scumpirea a venit ca urmare a majorării accizelor pentru aceste produse, majorare efectuată de la începutul lui ianuarie. Pe locul secund la scumpiri se află cărţile, ziarele şi revistele, cu 7,08%, însă aceste produse contează destul de puţin în coşul zilnic al românului. Spre diferenţă de combustibili, care au urcat cu 6,8%, iar majorarea preţului la benzină şi motorină se regăseşte în toate celelalte costuri. Medicamentele au urcat cu 5,99%, energia electrică cu 4,2%, iar energia termică cu 2,86%. În zona mărfurilor alimentare, scumpiri mai însemnate se regăsesc la cartofi (9,15%) şi la conservele de legume (6,31%). În total, produsele alimentare au crescut anul acesta cu 2,61%, iar serviciile, cu 1,21%.
Preţurile administrate şi accizele
Se poate observa că inflaţia din acest an a fost susţinută aproape în întregime de preţurile administrate şi de cele afectate de accize. Pe de o parte obligat de calendarul alinierii preţurilor la cele ale UE, iar pe de alta, de nevoia de bani de la buget, Guvernul a majorat mai multe taxe. „Preţurile libere, din care se scad cele administrate, dar şi ţigările şi combustibilii, care au suferit creşteri majore cauzate de accize, au o creştere de circa 1%“, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. În mod normal, rata inflaţiei ar trebui să fie mult mai apropiată de acest nivel, mai ales în condiţiile cererii reduse. Din păcate, până la sfârşitul anului vom mai avea parte de o serie de scumpiri, în special la energia termică, unde vor fi eliminate subvenţiile. Ceea ce va provoca un nou val de inflaţie.
