Ultima sedinta a Consiliului de Administratie a BNR a hotarat reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei cu scadenta mai mica de doi ani de la 18 la suta la 16 la suta. Veste aparent imbucuratoare pentru banci.
Aceasta masura ar trebui la randul sau sa aiba si efecte directe asupra dobanzilor din piata. In mod normal, o astfel de decizie ar trebui sa genereze o scadere a dobanzilor active (la credite) in lei. Pana acum, doar creditele ipotecare au beneficiat de dobanzi sub 20%.
Saptamana trecuta, Banca Transilvania a operat o reducere importanta a dobanzilor active pe intregul palier de credite. Astfel, daca dobanda creditelor ipotecare a fost scazuta la 11% si a creditelor auto la 12,5%, dobanzile la creditele de consum au ajuns la 15%-16%. Dobanzi similare pentru creditele de consum au si Banca tiriac, si BCR. Ar fi intr-adevar momentul ca dobanzile la toate creditele in lei sa coboare sub 20%.
Cu toate acestea, bancherii sunt sceptici in fata ideii instaurarii unui trend general de scadere a dobanzilor la creditele in lei. Chiar daca acum trei – patru luni dobanzile la depozitele in lei ale populatiei au cunoscut o scadere drastica, fapt care reclama si un ecou pe piata creditelor in lei, micsorarea dobanzilor la credite mai are de asteptat.
si asta din cauza faptului ca, odata cu scaderea rezervei minime in lei, Banca Centrala a mai emis un set de masuri care impiedica acest lucru (majorarea rezervei in valuta). Pe de alta parte, inflatia este in crestere, expectatiile BNR urcand recent de la 7,5% la 8%. Majorarea rezervelor minime in valuta pe care bancile comerciale trebuie sa le constituie la BNR ar reclama, teoretic, o scumpire a creditului in valuta.
Totusi, competitia si marjele inca mari practicate de banci nu vor duce la confirmarea acestei teorii. “Nu cred ca bancile isi vor putea permite sa creasca dobanda la creditele in valuta, iar in acest context, institutiile de credit nu vor putea opera prea mari modificari nici la creditele in lei”, precizeaza Dragos Cabat, vicepresedinte Asociatia Analistilor Financiari, neuitand sa precizeze ca unul dintre factorii care ar trebui sa determine acest lucru este chiar scaderea rezervei minime in lei.
Revenind la indicatorii economici in miscare, bancherii se gandesc insa ca este posibil sa avem cateva surprize pe partea dobanzilor la depozitele in lei. Cabat arata ca economia romaneasca traverseaza un moment de nesiguranta: inflatia a crescut la 8%, deficitul de cont curent este cu peste 70% mai mare decat cel aferent aceleiasi perioade a anului trecut etc.
La randul sau, Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, arata ca, pe trendul unei inflatii de 8% in 2005, dobanzile la depozitele bancare au devenit real negative, iar populatia ar putea sa caute alte forme de plasamente. In acest context, exista posibilitatea ca o serie de banci sa majoreze usor dobanda pasiva la lei. Bineinteles, este vorba totusi de bancile care au scazut mult prea mult dobanzile la depozite, pastrandu-si marje de manevra mari.
“Nu cred ca vom asista la o scadere drastica a dobanzilor la creditele in lei, in schimb, dobanzile la depozite, care sunt sub inflatie,
ar putea creste.”
Radu Gratian Ghetea, presedintele
Asociatiei Romane a Bancilor
