Peste o treime din absolvenţii de facultate vor urma, anul acesta, şi cursuri postuniversitare. Consecinţa? Potrivit specialiştilor, diploma de masterat „made in Romania“ nu mai are nicio greutate în momentul angajării.
Cei care simt că studiile universitare nu le-au fost suficiente au, ulterior, şansa să se specializeze în orice, de la nanoştiinţe la cum să te porţi în societate. Numărul excesiv de programe postuniversitare a făcut ca acestea să-şi piardă însă importanţa pe piaţa muncii.
„În ultimii aproape doi ani, de când am absolvit, am fost la cinci interviuri. Nu m-a întrebat nimeni niciodată ce am învăţat în timpul cursurilor postuniversitare şi, cu siguranţă, nu m-au privit cu mai multă admiraţie pentru că aveam diploma asta“, spune Andrei Conţac, care în 2007 a absolvit un program de marketing. „Mi se pare normal, pentru că, deşi am plătit, la vremea aceea, aproape 2.000 de euro pentru acest curs, nu pot spune că am căpătat prea multe cunoştinţe noi faţă de facultate. Apoi, îi număr pe degetele de la o mână pe foştii mei colegi care nu au urmat şi un master. Deci, ce beneficii poate să-ţi aducă diploma asta, când o are deja toată lumea?“, rezumă Andrei.
Un tip de masterat pentru fiecare 18 cursanţi
Potrivit datelor Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), instituţia abilitată să îşi dea acceptul asupra cursurilor de masterat autohtone, până în momentul de faţă, pentru anul universitar 2009 – 2010 au fost depuse spre acreditare 1.860 de astfel de programe, dintre care 142 au fost respinse. Motivul? Potrivit preşedintelui ARACIS, Ioan Curtu, „unele universităţi au depus acelaşi conţinut, dar au modificat doar titlul masteratului, iar câteva universităţi au băgat absolvenţii la masterat direct de la colegiu“. Numărul mare de programe şi condiţiile lejere de admitere duc, automat, la o inflaţie de masteranzi, frizând, pe alocuri, ridicolul. Astfel, în cadrul universităţii băcăuane „George Bacovia“, între 40% şi 60% dintre absolvenţii de facultate sunt admişi apoi şi la masterat, situaţie în care se regăsesc 57% din absolvenţii ultimelor cinci promoţii ale universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi.
De la opţional la obligatoriu
Soarta diplomei de masterat s-a schimbat definitiv începând cu anul trecut, odată cu ieşirea de pe băncile facultăţii a primei generaţii „Bologna“. Astfel, dacă până în 2008 masteratul reprezenta un program postuniversitar opţional, în momentul actual el este o simplă continuare a studiilor; cu alte cuvinte, pentru a obţine aceeaşi calificare cu a unui absolvent care a terminat facultatea până în 2007, studenţii de acum trebuie să urmeze, pe lângă cei trei ani de studii universitare, şi doi ani de masterat. Şi, începând de anul trecut, admiterile la masterat se fac diferenţiat între absolvenţii cursurilor universitare de patru ani (pre-Bologna) şi cei care au stat pe băncile facultăţii doar trei ani. Ca regulă, legea prevede că cel puţin 50% din locurile scoase la concurs trebuie să le revină celor din urmă, în timp ce restul se vor mulţumi cu minimum 33%. În toamnă, de pildă, candidaţii la un loc în cadrul universităţii „Transilvania“ din Braşov, vor avea la dispoziţie 580 de locuri, dintre care doar 75 la buget, în caz că au terminat stagiul universitar după modelul vechi. Pentru absolvenţii acestui an, însă, instituţia scoate la concurs peste 2.400 de locuri, iar jumătate din acestea sunt fără taxă.
Ce urmează? Potrivit lui Howard Davies, consultant în cadrul Asociaţiei Europene a Universităţilor şi realizator al unui studiu privind stadiul implementării procesului Bologna, „în actualul context economic, este greu să faci estimări chiar şi pe termen scurt“, întrucât „acest tip de cursuri este neclar din cauza titulaturilor complicate şi diverse, care fac să nu poată fie universal valabil, iar cei implicaţi să nu priceapă exact ce presupune.”
Un masterand din nouă speră la un job mai bun
Candidaţii
Motivul pentru care 87% dintre tinerii români aleg să-şi continue studiile şi după finalul facultăţii este tocmai acumularea de cunoştinţe necesare pe piaţa muncii, reiese din studiul „Cum văd studenţii învăţământul superior“, publicat recent de Comisia Europeană.
Ultimele cifre disponibile la nivel comunitar arată că 16% dintre studenţi s-au îndreptat spre un alt domeniu decât cel studiat în cursul facultăţii, iar 30% au ales să schimbe instituţia de învăţământ.
Adaptare
Procesul Bologna, prin care se doreşte uniformizarea sistemelor de învăţământ superior din 46 de state, a fost demarat în 1999. Deşi mai este doar un an până la expirarea sa, până în luna ianuarie a acestui an numai trei state – Irlanda, Scoţia (al cărei sistem educaţional este autonom raportat la cel al Marii Britanii) şi Germania – raportaseră încheierea procedurilor de uniformizare a calificărilor. Alte state, între care şi România, sunt pe punctul de a se adapta la aceste norme.
