România va arăta în 2015 ca o ţară de intelectuali, după cum indică o prognoză realizată de experţi europeni. Astfel, unul din cinci angajaţi va avea studii superioare, iar peste 60% vor fi absolvit cel puţin liceul.
De câteva decenii, numărul salariaţilor europeni cu calificare superioară a crescut constant, în detrimentul celor necalificaţi. Studiul „Aptitudini necesare pe viitor în Europa“, realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Trainingului Educaţional (CEDEFOP) la nivelul statelor membre UE, arată că această tendinţă se va accentua. Astfel, peste opt ani, numărul absolvenţilor de facultate va fi cu cel puţin 25% mai ridicat faţă de cifra actuală.
O evoluţie însemnată va cunoaşte şi nişa angajaţilor cu calificări medii (studii liceale şi postliceale). În acelaşi timp, pe piaţa muncii vor fi cu 8,6 milioane de angajaţi fără niciun fel de pregătire mai puţini decât nivelul din momentul de faţă. Per total, la nivelul Uniunii Europene vor activa cu 13 milioane mai mulţi angajaţi faţă de nivelul actual. Cele mai primitoare sectoare vor fi afacerile şi serviciile, în care vor fi antrenaţi circa nouă milioane de noi salariaţi, dar şi distribuţia, transportul şi hotelăria, care vor avea cu trei milioane de angajaţi mai mult.
Cu o întârziere semnificativă faţă de membrii tradiţionali ai Uniunii, în România şi în majoritatea statelor central şi est-europene, îngroşarea rândurilor angajaţilor cu calificări superioare a început să se facă simţită abia după anul 2000.
Potrivit estimărilor realizate pentru Capital de către Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific în cadrul Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSDMPS) şi participant, din partea României, la realizarea studiului „Aptitudini necesare pe viitor în Europa“, numărul angajaţilor fără calificare se va reduce, în următorii opt ani, cu aproape jumătate de milion, ceea ce reprezintă peste o cincime din totalul înregistrat acum. Scăderea coincide cu o progresie spectaculoasă a cuantumului absolvenţilor de facultate (850.000, cu aproape 70% mai mulţi faţă de 2006) şi cu o creştere moderată a cadrelor medii, până la 186.000.
Absolvent de drept, funcţionar la ghişeu
Dacă, la prima vedere, creşterea nivelului de educaţie al populaţiei pare benefică, în practică, ea va da naştere la noi crize pe piaţa muncii. „Nevoia României de forţă de muncă cu studii superioare nu este atât de ridicată, aşa că vom avea de-a face cu un număr important de absolvenţi de învăţământ universitar care n-o să aibă însă slujbe ce necesită studii superioare“, spune Cătălin Ghinăraru.
O opinie asemănătoare are şi Daniela Necefor, managing partner al companiei de consultanţă şi resurse umane Total Business Solutions. „Din cauza programei de studii decalate în sens negativ faţă de cerinţele pieţei, nu toţi absolvenţii vor putea să se angajeze pe un post potrivit studiilor. Vor reuşi numai cei care în timpul facultăţii vor începe să lucreze, aşa cum se spune, «de la munca de jos»“. Există şi alternative, crede ea: „Cei ce nu vor fi mulţumiţi sau nu vor avea rezultate vor constata că anumite meserii (hair-stylist, de exemplu) le pot oferi mai multe satisfacţii şi vor opta pentru acestea“.
De altfel, nici nu vor avea de ales, deoarece, în paralel cu surplusul de personal cu calificare superioară, se va adânci deficitul de personal din sectoare precum construcţiile, textilele sau extracţia, iar singura soluţie pentru diminuarea acestuia va fi umplerea golului de personal cu angajaţi supracalificaţi. Aşa cum consideră Cătălin Ghinăraru, una dintre cauzele prelungirii crizei de resurse umane din aceste domenii este lipsa de atractivitate a slujbelor disponibile.
„În momentul de faţă, nu există soluţii concrete pentru a convinge angajaţii cu calificări medii sau superioare să coboare ştacheta“, continuă el. Totuşi, o rezolvare posibilă ar putea fi „reambalarea“ acestor meserii, „cam cum s-a întâmplat cu transformarea secretarei în assistant manager“, exemplifică Ghinăraru. Aceasta pentru că, „în viaţa reală, oamenilor nu le convine să coboare sub un anumit standard, conferit de studiile urmate“.
«Vom avea de-a face cu un număr important de absolvenţi de învăţământ universitar, care n-o să aibă însă slujbe ce necesită studii superioare.»
Cătălin Ghinăraru, secretar ştiinţific, INCSDMPS
46,5 milioane de angajaţi necalificaţi vor munci în Europa anului 2015, cu aproape 20 de milioane mai puţini decât absolvenţii de facultate.
850 de mii de noi absolvenţi de studii superioare va avea România în 2015.
