Câte firme vor supravieţui pe piaţa unică? Este o întrebare care, în ultima perioadă, s-a regăsit pe buzele tuturor. Chiar dacă puţini sunt aceia care lansează o cifră exactă, cu toţii sunt de părere că o parte din IMM-uri îşi vor închide porţile.

În primăvara anului trecut, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), spunea că, ţinând cont de antecedentul actualelor membre UE, este foarte probabil ca în România să avem 20-25% dintre IMM-uri care nu vor rezista concurenţei. Deşi acest procent a fost contestat de o parte din analişti, el îşi menţine prognoza oarecum pesimistă, chiar dacă, în cele 18 luni care au trecut de la prima sa declaraţie, o parte din IMM-uri au făcut eforturi pentru a ajunge competitive pe piaţa unică. Acestea au derulat programe de investiţii pentru inovare şi modernizare, în vederea obţinerii certificărilor care să ateste implementarea standardelor necesare pentru a opera pe piaţa europeană. Statul a contribuit la rândul său la îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţare, în special la programele comunitare, dar şi la adoptarea unor măsuri legislative menite să încurajeze IMM-urile în reinvestirea profitului, în vederea consolidării şi dezvoltării afacerilor. 

În ultima perioadă, s-a observat o creştere a ponderii întreprinderilor nou-înfiinţate în sfera serviciilor, fapt ce a influenţat în mod pozitiv structura economiei autohtone, apropiind-o de cea a Uniunii Europene. În prezent, în România sunt înmatriculate 500.394 de IMM-uri, reprezentând 99,5% din totalul firmelor. Cele mai multe dintre acestea îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti şi în judeţul Iflov. 
 
Potrivit comisarului european Leonard Orban, anul 2007 va aduce importante modificări la nivelul IMM-urilor, în sensul că în rândul firmelor mici şi mijlocii vor apărea şi cele mai multe companii noi, dar şi cele mai multe falimente, iar cheltuielile acestora vor fi de zece ori mai mari decât nivelul înregistrat în prezent.  

În opinia lui Gabriel Biriş, partner la Biriş & Goran, intrarea în Uniunea Europeană trebuie văzută ca o oportunitate de a avea acces la o piaţă mult mai mare decât cea a României, dar şi ca o provocare, pentru că firmele trebuie să facă faţă concurenţei mult mai puternice. „IMM-urile care vor ştii să urmeze regulile vor prospera. Cele care nu vor înţelege, vor trebui să-şi restrângă activitatea sau vor dispărea”, a spus Biriş. „Dar acesta este un proces absolut natural, care nu are neapărat legătură cu aderarea. Oricum aceste firme ar fi fost eliminate, din cauză evoluţiei pieţei şi a concurenţei”, completează el. 

Pe de altă parte, întreprinzătorii sunt optimişti în ceea ce priveşte implicaţiile aderării asupra activităţii lor. Peste 40% dintre IMM-urile care au participat la unul dintre studiile iniţiate de CNIPMMR sunt de părere că intrarea în UE va reprezenta o oportunitate majoră pentru ele, în timp ce, pentru 26,84% dintre firme, aderarea este percepută ca o ameninţare majoră. Aproape 33% apreciază integrarea ca fiind fără influenţă semnificativă. Proporţia întreprinderilor în care se percepe aderarea la UE ca o oportunitate majoră este cea mai mare în regiunea de nord vest a ţării (51,02%) şi cea mai scăzută în centru (26,19%). Cele mai multe firme în care se consideră că aderarea nu le va influenţa semnificativ activitatea sunt din Bucureşti (40,35%).  

Rezultatele acestui studiu sunt confirmate şi de Leonard Orban, care a afirmat, în luna octombrie, că cifra de afaceri a firmelor mici şi mijlocii va creşte de patru ori până în anul 2013, faţă de nivelul din 2004, iar contribuţia acestora la Produsul Intern Brut se va majora de la 66,8% la 80%. În acelaşi timp, ponderea locurilor de muncă în IMM-uri va creşte la 75%.  

În ceea ce priveşte obiectivele întreprinderilor mici şi mijlocii pe următorii doi ani, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor din România, majoritatea (peste 65%) au optat pentru o extindere moderată a afacerii, 20,33% îşi doresc menţinerea afacerii la nivelul actual, în timp ce 12,13% au în vedere extinderea rapidă. De cealaltă parte, doar 1,40% şi-au propus vânzarea business-ului, iar 0,61% doresc să-şi închidă afacerea. Conform aceleiaşi surse, niciun IMM cu o vechime de peste 15 ani nu ia în calcul vânzarea sau închiderea afacerii. 
 Falimentul unor companii mici şi mijlocii pare inevitabil, urmând aceeaşi dinamică a celorlalte ţări intrate de curând în Uniunea Europeană. Dar anul 2007 nu va fi plin de astfel de „tragedii”, un asemenea proces de eliminare a firmelor necompetitive putându-se derula pe parcursul a câţiva ani, potrivit analiştilor.