70% din români lucrează peste program, arată un studiu recent. „Foarte bine, sigur câștigă pe măsură“, crâcnesc ceilalți. Se înșală: majoritatea meseriilor în care angajații muncesc pe brânci sunt și cel mai prost plătite.
Anul trecut, Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi Muncă (Eurofound) publica un studiu stufos pe tema „Calitatea locurilor de muncă din Europa“. Din care reieșea că angajații români sunt victime ale unor angajatori abuzivi și zgârciți, țara noastră clasându-se, pentru a câta oară, pe ultima poziție în clasamentul statelor cu condiții decente la locul de muncă.
În privința timpului de lucru, autorii raportului remarcau o îmbunătățire semnificativă a programului angajaților europeni, vizibilă mai ales în ceea ce privește numărul tot mai mic de persoane care mai lucrează în zilele de weekend (15,9% din totalul angajaților la nivelul UE27).
Din acest punct de vedere, România pare să aparțină altui continent: din categoria „curiozitățile pieței muncii“, aflați că nu mai puțin de 35% din conaționalii noștri lucrează în zilele de sâmbătă, iar 28%, chiar și în cele de duminică. Din păcate, sacrificiul făcut la finalul săptămânii nu este compensat în zilele „tradiționale“ de lucru. Pentru că, aruncând o privire asupra diverselor studii privind programul angajaților români, concluzia rapidă este că în nicio țară nu se muncește ca la noi. De fapt, cât la noi – în acest sens, institutul de studii economice parizian Coe-Rexecode a dat cel mai dur verdict: anual, românii muncesc, în medie, 2.095 de ore, cu 425 ore mai mult decât finlandezii și cu 416 ore în plus comparativ cu angajații francezi.
Și mai rău, suntem atât de săraci, încât preferăm să înghițim în sec și să nu ridicăm vocea în fața angajatorului: doar astfel s-ar explica de ce, în ciuda tuturor cifrelor care confirmă că lucrul peste program a devenit o cutumă a pieței muncii, anul trecut Inspecția Muncii a acordat doar 1.335 de amenzi pentru nerespectarea prevederilor privind munca suplimentară, lucrul în zilele de sărbătoare și repausul săptămânal.
Dimensiunile sărăciei, în lei
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică și compilate de Capital, 72,5% din angajații români (în cifre, 3,12 milioane de oameni) lucrează în sectoare în care venitul mediu este inferior salariului mediu net la nivel național. O pondere imensă, care dă măsura „sărăciei la locul de muncă“. Mai mult, patru români din zece câștigă sub 60% din salariul mediu, ceea ce, conform specialiștilor Eurostat, îi plasează în categoria „sărăciei severe“: nu își pot achita chiria și/sau utilitățile, nu pot face față unor cheltuieli neprevăzute, nu își permit să mănânce alimente cu proteine, să-și achiziționeze o mașină sau să meargă într-o vacanță scurtă la finalul săptămânii (ceea ce, după cum arătam mai sus, nu este o problemă, cât timp cele două zile de weekend sunt, pentru o treime din populația activă, zile obișnuite de lucru).
Iar domeniile cu cele mai mici salarii sunt exact cele în care se muncește cel mai mult, în care angajații lucrează în ture și în care zilele de weekend sunt văzute ca orice alte zile de lucru. Cum este cazul industriei alimentare (salariu mediu net – 1.000 de lei), al fabricării de mobilă (1.090 de lei) sau al producției de îmbrăcăminte, cu un venit mediu lunar net de 990 de lei. De remarcat că numai în cele trei domenii activează nu mai puțin de 360.000 de oameni. Fără zile de repaus sunt și persoanele din mediul rural, care trăiesc din muncile agricole și care reprezintă nici mai mult nici mai puțin de 29% din forța de muncă autohtonă. Media europeană? 5%.
Măcar dintr-un punct de vedere, ne asemănăm cu vecinii din Uniune: un studiu recent al Institutului pentru Cercetare Economică de la Berlin arată că angajații cu cele mai mici salarii din Germania (adică, în cazul lor, cu venituri orare brute de sub 9,25 euro) lucrează, în medie, 45 de ore pe săptămână. Prin comparație, persoanele care intră în categoria salarială imediat superioară muncesc cu peste două ore mai puțin.
Muncim mult și degeaba
Și încă un detaliu menit, de data aceasta, să facă dreptate angajatorilor: indiferent de sector, de profesia dobândită și de numărul de ore lucrate, angajații români își adjudecă, după toate criteriile, rolul de cei mai ineficienți lucrători din Europa. O analiză comparativă a institutului britanic de statistică ne plasează pe ultimul loc în clasamentul productivității din UE 27: pentru a realiza cât de rău stăm, trebuie spus că productivitatea/ora de muncă este, în cazul românilor, de peste două ori mai mică decât media europeană și de aproape cinci (!) ori mai scăzută decât a luxemburghezilor, ocupanții primei poziții.
