Iată o întrebare din perspectiva căreia aburii cafelei ar trebui să alunge norii oricărei crize, de orice natură ar fi ea. Până una-alta, cântărim mult şi cumpărăm tot mai puţin. Atât de puţin, că am putea inventa o nouă unitate de măsură. O spun vânzătorii din magazine, care au observat că tot mai mulţi români redescoperă savoarea cafelei la vrac sau fac loc, în coşul de cumpărături, unor produse de care nu auziseră în reclame, adică mărcile private ale retailerilor.
Concret, românul prins în statistici consumă, anual, 2,3 kilograme de cafea, de aproape cinci ori mai puţin decât finlandezii, arată un studiu despre consumul naţional realizat de World Research Institute şi dat publicităţii de Strauss Group, care plasează România pe locul 49 într-un clasament mondial. Cumulat, primii cinci cei mai mari jucători – Kraft, Strauss, Nestle, Tchibo şi Fortuna -, deţin 82,8% din piaţă, în volum, conform AC Nielsen.
Dacă la frica de scăderea în continuare a consumului adăugăm şi faptul că preţul mondial al cafelei a dat în clocot, avem imaginea aproape completă a ceea ce se întâmplă acum pe piaţa cafelei. Pentru un tablou complet, e nevoie de câteva detalii despre evoluţia preţului cafelei: în aprilie 2011, preţul unui kilogram de cafea a fost de aproximativ nouă dolari, comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2010, când un kilogram de cafea a costat cam patru dolari, în condiţiile în care acum 12 ani, un kilogram de cafea costa doar 1 dolar. În prezent, cotaţiile s-au mai stabilizat pe bursele din New York şi Londra în jurul a patru-cinci dolari pe kilogram.
