Războiul din Ucraina a mobilizat electoratul lui Viktor Orban iar acesta din urmă a reușit să iasă câștigător la ultimele alegeri din Ucraina. În timp ce alianţa „Uniţi pentru Ungaria” s-a poziţionat ferm în favoarea guvernului de la Kiev, Viktor Orban a preferat să îşi nuanţeze deciziile: deşi iniţial s-a opus sancţiunilor impuse de UE lui Vladimir Putin, a renunţat ulterior la poziţia sa.
„Ungaria a acceptat refugiaţi ucraineni, dar nu a permis tranzitul de arme spre Ucraina pe teritoriul său. Marşul pentru „pace” organizat de către premier la Budapesta, pe 15 martie, a introdus în plină campanie electorală naraţiunea neutralităţii îmbrăţişată de guvernul FIDESZ-KDNP. În ciuda înăbuşirii sângeroase a revoluţiei maghiare de la 1956, „pacea” cu Rusia lui Putin a fost, se pare, preferată unei atitudini mult mai tranşant pro-ucrainene”, a susținut cercetărorul Dana Trif, într-o analiză făcută pentru Adevărul.
Mesajele anti-corupţie şi pro-democraţie ale opoziţiei au fost subminate de discuţiile despre războiul din Ucraina şi efectele acestuia.
Care este impactul alegerilor din Ungaria asupra României
„Prezentat publicului maghiar abia în martie, cu puţin înainte de alegeri, programul politic al alianţei nu a reuşit să genereze un interes suficient de mare pentru ca punctele sale cheie să domine discuţia publică. În schimb, a fost popularizată poziţia pro-NATO a lui Márki-Zay, prezentată de către susţinătorii guvernului drept favorabilă escaladării războiului. Conflictul ucrainean a mobilizat deci electoratul conservator, de dreapta, al lui Orbán, electorat ale cărui valori par, cel puţin la o primă vedere, apropiate discursului Kremlinului”, au arătat cercetătorii citaţi de sursa amintită.
Impactul alegerilor din Ungaria în România pare să fie minim, au mai spus ei. Aceștia au susținut că este interesantă de urmărit care va fi însă evoluţia UDMR, care şi-a făcut deja cunoscut avântul conservator pe scena politică românească.
Comportamentul celor care au optat pentru Viktor Orban
„Proiectul de lege iniţiat de 7 parlamentari UDMR pentru „protejarea copiilor” împotriva difuzării conţinutului privind „devierea de la sexul stabilit la naștere” şi a homosexualităţii a trecut tacit de Senat. Nu revizionismul, ci liberalismul maghiar par deci să ridice semne de întrebare în democraţia românească”, susţin cercetătorii.
Analiza realizată de Adevărul a avut în vedere răspunsurile oferite de cercetătorii Dana S. Trif (cercetător post-doctoral la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, UBB), Felipe Gonzalez Santos (cercetător postdoctoral la Departamentul de Sociologie în cadrul Universităţii City din Londra) şi Dan Mercea (cadru didactic la Universitatea City din Londra). Cei trei cercetători au analizat comportamentul alegătorilor maghiari în cadrul proiectului interdisciplinar „ProDem” -„Proteste şi democraţie: cum remodelează Europa partidele, mişcările sociale şi cetăţenii activi”.