Așadar, Cristian Cioacă a deschis o acțiune penală prin care l-a chemat în instanță pe fiul Elodiei Ghinescu, dar și pe cumnatul său, în calitate de curator al minorului Patrick Matei Cioacă. Primul termen al procesului a fost stabilit pe 2 noiembrie 2023.

Potrivit informațiilor apărute în presă, fostul polițist folosește aceste tactici pentru a obține o pedeapsă mai mică, după ce a fost condamnat definitiv.

Cristian Cioacă vrea să scape cu orice preț din închisoare

Fostul polițist din Argeș are de ispășit o pedeapsă de 16 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracţiunilor de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, profanarea de cadavre sau morminte şi acces ilegal la un sistem informatic.

Cristian Cioacă a stat peste 10 ani la închisoare din pedeapsa pe care a primit-o pentru uciderea soției sale, avocata Elodia Ghinescu, al cărei cadavru n-a fost găsit niciodată. Chiar dacă executarea pedepsei urmează să expire abia la data de 2 august 2028, Cristian Cioacă vrea să fie liber deoarece a ispășit trei pătrimi din pedeapsă. Astfel, acesta a luat decizia de a îl chema în instanță pe fiul Elodiei Ghinescu, dar și pe cumnatul său.

În momentul de față, Cristian Cioacă se află închis în penitenciarul Colibași din județul Argeș. Judecătoria Pitești a respins în ziua de 20 iulie cererea de eliberare condiționată a fostului polițist, catalogată drept neîntemeiată. Următorul termen în acest proces a fost stabilit pentru data de 10 noiembrie.

Decizia din 20 iulie vine în cazul celei de-a doua cereri de eliberare condiționată depusă de fostul polițist și respinsă de judecători, după ce prima i-a fost respinsă în mai.

Nimic nu îi înduplecă pe judecători în cazul dispariției Elodiei Ghinescu

Instanța a explicat motivele pentru care a respins cererea de eliberare. Judecătorii admit că fostul polițist a dat dovadă de „disciplină și stăruință în muncă”, dar au constatat că acesta nu recunoaște nici acum că a ucis-o pe Elodia Ghinescu.

„Față de aceste aspecte instanţa constată că persoanei condamnate nu i se poate reproşa conduita de ansamblu adoptată în timpul executării pedepsei, identificându-se o evoluţie pozitivă în plan educativ şi psiho-comportamental. Sub aspectul oportunităţii însă instanţa apreciază că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, respectiv aceea de a da dovezi temeinice de îndreptare. Progresele condamnatului sunt evidente doar în raport cu conduita acestuia vizavi de normele instituţionale obiective, ce vizează funcţia coercitivă de execuţie a pedepsei.

Sub aspect subiectiv însă, în raport cu funcţia educativă şi preventivă a pedepsei, aşa cum este prevăzută de art.52 C.pen.1969, circumstanţele personale ale condamnatului nu sunt de natură a convinge instanța că acesta nu va mai comite infracţiuni, iar liberarea sa anticipată nu prezintă nici un pericol pentru colectivitate”, au motivat judecătorii.