Maia Morgenstern a povestit despre copilăria ei, care nu a fost deloc una ușoară, presărată pe alocuri cu lipsuri. Cunoscuta actriță a spus că tatăl său nu a vrut să aibă televizor în casă, iar acest lucru a făcut-o să se refugieze în lumea cărților.
Maia Morgenstern, una dintre cele mai iubite actrițe din România, a vorbit despre copilărie, una în care s-a confruntat cu anumite lipsuri. S-a bucurat de atenția și iubirea părinților, nu despre asta e vorba. Ci de lipsuri materiale și, de multe ori, tânjea după lucruri pe care le vedea la alți copii.
„Am avut o copilărie complicată, marcată de lipsuri, de nevoi. Niciodată spirituale, niciodată culturale, niciodată la nivel de cunoaștere, de atenție, de căldură, de îngrijire, de energie, de timp și de atenție, pe care părinții mei, familia mea mi-au dăruit-o.
Lipsuri materiale, evident. Îmi doream tot felul de chestii. Muream de ciudă când cei de-o seamă cu mine, colegii mei, aveau un sandwich mai bun ca al meu, sau un costum de jeans, sau bentiță față de cum aveam eu. Sufeream, îmi era ciudă și mă burzuluiam”, a spus Maia Morgenstern în podcastul lui David Dobrincu.
Copilărie fără televizor
Maia Morgenstern spune că tatăl ei a fost destul de sever: nu voia televizor în casă. Dacă atunci i se părea o absurditate, acum îi este recunoscătoare.
„Nu aveam televizor. Tata nu îngăduia televizor acasă. Asta mi-a permis să citesc mai mult. Nu am fost un copil care să citească ușor, să fiu un geniu. S-au luptat cu mine mult. De ce să citesc eu când adoram să-mi citească mama?
Adoram vocea mamei și felul în care citea. O adoram. Învățam pe dinafară ce îmi citea mama. Apoi stăteam cu ochii în carte și citeam, însă uitam să dau pagina. Tata a fost cel care a stat acasă prin forța lucrurilor”, își amintește actrița.
N-a intrat din prima la facultate
În urmă cu ceva timp, Maia Morgenstern spunea, că nu a avut niște părinți stricți când a venit vorba despre școală. Nu au certat-o nici când nu a intrat din prima la facultate, ci mama ei chiar a susținut-o moral și a ajutat-o să treacă peste căderea de care a avut parte. Ajunsese să plângă mult, să sufere din cauza acestui eșec, iar mai târziu a dovedit că poate.
„De la vârsta de 18 ani, am intrat în lumea artei. Așa se spune acum și așa se spunea și pe vremea mea.
Am intrat cu un eșec. Eu n-am reușit din prima la Facultatea de Artă Teatrală și Cinematografică – Institutul de Artă, cum se numea pe vremea mea, IATC – UNATC, acum. Iată, n-am reușit la examen din prima.
Aveam 18 ani și am căzut la examen, și n-a fost tocmai plăcut, ca orice căzătură. A fost usturător, a fost greu, cu lacrimi, cu durere ascunsă, că nu-mi venea să recunosc cât de tare mă doare.
N-am stat niciun moment acasă. Mergeam pe străduțe și mă plimbam. Și mamei îi era mai greu decât îmi era mie”, a declarat actrița.