Informația momentului despre Ion Iliescu! Se întâmplă pe 27 ianuarie

Dosarul Revoluției a fost trimis de la o instanță la alta și de la un parchet la altul și nici acum, după 33 de ani, nu există un vinovat. Primul termen al dosarului la camera preliminară urmează să aibă loc la Instanța Supremă pe data de 27 ianuarie 2023, spune procurorul general al României, Gabriela Scutea.

Procurorul general a mai spus, de asemenea, că va cere judecătorilor instanței supreme să accelereze procesul de judecată al dosarului prin acordarea unor termene mai scurte.

”Primul termen în Camera preliminară va fi la data de 27 ianuarie 2023. Noi avem termen să răspundem la obiecțiunile formulate față de rechizitoriul remis și față de  completarea urmăririi penale,  până în 7 ianuarie. O vom face! Ce vreau să subliniez cu privire la desfășurarea acestei judecăți. Că ne stă în putere să adresăm solicitări Înaltei Curți în sensul, ca odată ce primul termen de judecată, după camera preliminară este atins cu procedură îndeplinită, să se lucreze pe o procedură mult mai accelerată. Nu scrie nicăieri că trebuie să se acorde termene de judecată peste o lună sau peste două luni, depinde de actele cauzei, cu posibilitatea acordării unor termene mai scurte și să se treacă la începerea judecății, în conformitate cu dispozițiile codului. Nu suntem chiar în sistemul francez, prin raportare la urmărirea procesului atentatelor de la Bataclan și din alte zone ale Parisului, în care odată începută judecata, toată lumea să aibă agenda blocată pentru desfășurarea zi de zi a aceluiași proces. Dar unele lucruri pentru creșterea celerității nu sunt imposibile”, a declarat procurorul general, Gabriela Scutea, la TVR.

Motivul pentru care dosarul a fost restituit

Procurorul general a mai spus că dosarul nu a fost restituit pentru deficiențe procedurale majore sau procesuale, ci pentru o mai bună descriere a stării de fapt.

„Dosarul nu mi-a fost restituit pentru deficiențe procedurale majore sau procesuale, cum le spunem noi. Ci, practic, a fost restituit pentru o mai bună descriere a stării de fapt – să sperăm că am făcut-o pentru a rezolva așteptările instanței. Apoi, pentru eliminarea anumitor probe considerate de către instanță că nu răspundeau echilibrului necesar pentru dreptul de apărare. În principal, unele înscrisuri și activități realizate în comisiile senatoriale, deschise în anii 90. Asta ce înseamnă: că noi, practic, ne bazăm pe un material de urmărire penală care a fost o dată văzut de către instanță. Deci ceea ce ne-a rămas în dosar instanța n-a spus că e greșit. Ea a spus numai ce trebuie eliminat. Am eliminat. […] Nu pot să comentez de ce a luat trei ani (instanței, să spună acest lucru, n.r). Totuși, sunt niște încheieri pronunțate de Înalta Curte care depășesc 200 de pagini. Trebuie să motivezi, trebuie să te raportezi la anumite elemente, să curgă termene, pentru a fi comunicate anumite documente. Și realizarea procedurii de comunicare a încheierii într-un caz de asemenea anvergură, poate să pună niște dificultăți. Deci, nu totul este, neapărat, de o manieră subiectivă, că n-a existat diligență suficientă. Sunt factori obiectivi, care, într-un proces de această amploare, cum l-ar denumi americanii, class action, reprezintă ceva foarte dificil de gestionat”, a explicat Gabriela Scutea.

Ion Iliescu, acuzat că a indus în eroare opinia publică

Amintim că fostul președinte Ion Iliescu este acuzat în acest dosar că ar fi indus în eroare opinia publică atât prin aparițiile sale televizate, cât și prin emiterea de comunicate, amplificând, în acest mod, psihoza generalizată a terorismului din perioada respectivă.

Procurorii militari sunt de părere că faptele fostului președinte ar fi generat o stare de pericol iminent și grav pentru populație.

Pe lângă Ion Iliescu, au fost trimiși în judecată și fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și generalul (rtr) Iosif Rus, fostul șef al Aviației Militare.

„Inculpatul Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Aceleași fapte ale inculpatului Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16.00-30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României”, anunță Ministerul Public.