Reforma pensiilor speciale va fi dezbătută fulger în Parlamentul României, însă sunt șanse mici să devină realitate

Ultima ședință de Birou Permanent de la Senatul României a stabilit ca proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale să fie dezbătut în procedură de urgență, ceea ce scurtează unele termene, cum este cel de sesizare a Curții Constituționale a României (CCR).

După ce au amânat proiectul de lege privind pensiile speciale, abia în ultimele zile din 2022 trecând de Guvernul României, coaliția de guvernare a cerut procedură de urgență în ceea ce privește inițiativa legislativă, iar Biroul Permanent al Senatului României a fost de acord. Așadar, unele termene vor fi mult mai scurte față de procedura normală.

De exemplu, în cazul sesizării Curții Constituționale a României (CCR) de către persoanele nemulțumite de forma în care va arăta legea pensiilor speciale, termenul de atacare este de doar două zile, ci nu de cinci zile, ca în procedura normală. În plus, a fost stabilit că Senatul României e primul for sesizat. Reamintim că în proiectul de lege se modifică mai multe acte normative, unele fiind cu for decizional Senatul României, altele cu forul decizional Camera Deputaților.

Consiliul Legislativ a dat aviz pozitiv, dar a avut mai multe obiecții. De exemplu, faptul că în expunerea de motive, inițiatorul s-a oprit doar la motivarea pensiilor magistraților, deși proiectul de lege este mult mai complex și că nu este luat în calcul impactul economic al acestui proiect de lege. Consiliul Legislativ a atras atenția asupra faptului că dintre categoriile de pensii speciale discutate, doar pensiile magistraților vor fi recalculate, ceea ce poate reprezenta o discriminare.

„Pentru persoanele aflate deja în funcție în aceste sisteme, intervențiile asupra soluțiilor legislative în vigoare care confirmă regimul juridic instituit în urmă cu 18 ani prin Legea nr 303/2004, vor fi de natură să aducă singure atingere principiului securității juridice, al neretroactivității și al nediscriminării, deoarece prin textele preconizate pentru art. I pct. 1 referitor la art 211 alin (1), pct. 3 referitor la abrogarea alin. (2) al art 211 din Legea nr 303/2022, pentru art II și III se intervine atât asupra cuantumului pensiei (chiar și asupra cuantumului pensiei aflate în plată), cât și asupra condițiilor de pensionare”, a transmis Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege privind pensiile speciale are mai multe minusuri

Proiectul de lege are numeroase probleme. De exemplu, modul în care a fost gândită reforma pensiilor speciale, mai ales prin elementul recalculării celor aflate în plată, îndreaptă proiectul de lege spre un eșec, Curtea Constituțională a României (CCR) respingând orice inițiativă care a dus la diminuare de venituri.

Petre Lăzăroiu, fost judecător la CCR, a explicat că introducerea recalculării duce proiectul de lege spre zona neconstituțională.

„O să aibă procese și o să se întâmple ca până acum. Eu nu știu dacă va trece de Curtea Constituțională dacă există o prevedere a recalculării pensiilor de serviciu. Uitați-vă și pe deciziile anterioare. Eu cred că se poate corecta și fără recalculare. Ar putea fi o impozitare cuminte, înțeleaptă”, a spus el în cadrul unui interviu acordat pentru Adevărul.

La rândul său, Augustin Zegrean, fost șef al CCR, a atras atenția asupra problemei recalculării pensiilor speciale.

„Pensiile aflate în plată nu pot fi modificate, ca și cuantum. Dacă proiectul de lege se referă doar pentru viitor, nu ar fi o problemă. Însă nu poți să vii să modifici în civil prevederi care se aplică la ceva din trecut”, a zis Augustin Zegrean.

Pe lângă problema recalculării lor, proiectul de lege are și probleme de formă. Mai precis, este un singur proiect de lege, dar sunt șapte categorii socio-profesionale vizate, iar în cazul unora, forul decident este Senatul României, în cazul altora, forul decident este Camera Deputaților. În trecut, proiecte de lege asemănătoare au picat la CCR pentru această problemă de procedură.